Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, apără în continuare ambiţia Comisiei Europene de a reduce emisiile de la animale, recunoscând însă deficienţe în procesul de colectare a datelor utilizate pentru elaborarea directivei.
Dezvăluită de executivul UE în aprilie 2022, propunerea de revizuire a Directivei privind emisiile industriale are ca scop reducerea emisiilor nocive de la instalaţiile industriale. Domeniul său de aplicare a fost între timp extins pentru a include unele dintre cele mai mari ferme zootehnice din Uniune.
Comisia şi-a prezentat propunerea, inclusiv pragul său controversat de 150 de "unităţi vită mare" (UVM) peste care fermele vor fi considerate industriale şi, prin urmare, sancţionate conform directivei. Acest prag a creat o mulţime de reacţii în sector, inclusiv din partea unor miniştri ai agriculturii din UE, care îl consideră prea scăzut, penalizând în mod nedrept micii fermieri.
Janusz Wojciechowski a admis controversa pe marginea acestui subiect, însă a precizat că, în calitate de membru al Comisiei, "era obligat să susţină poziţia politică a executivului". Polonezul a insistat însă asupra importanţei de a lua mai mult în considerare situaţia specifică a sectorului, subliniind că "şi-a prezentat rezervele" faţă de propunere şi că a făcut lobby cu succes pentru a creşte pragul de la 100 la 150 UVM.
În opinia sa, subiectul cel mai important nu este numărul de unităţi de animale dintr-o fermă, ci metoda de creştere. "Aceste ferme pot fi şi sustenabile, nu este o chestiune de unităţi", a spus el, referindu-se la fermele de vite care practică păşunatul extensiv şi vara.
Date necorespunzătoare
Recent, EURACTIV a dezvăluit că datele care au stat la baza propunerii Comisiei erau depăşite, deoarece date mai recente nu erau disponibile la momentul redactării directivei. Potrivit unui document consultat de EURACTIV, ţinând cont de datele din 2020, procentul fermelor care se preconizează că vor fi afectate de propunere s-a triplat în unele sectoare, inclusiv cel de creştere a păsărilor şi porcilor.
Întrebat despre concluziile documentului, comisarul a recunoscut problema. "Sunt conştient de această problemă", a spus el, reafirmând că proiectul de directivă a fost pregătit având în vedere "cele mai recente date disponibile la vremea respectivă, care datează din 2016". El a clarificat că deciziile ar trebui să se bazeze întotdeauna pe date reale şi a remarcat că există o problemă cu sistemul de colectare a datelor, pentru că "nu dispunem întotdeauna de cele mai recente date".