Legea pajiştilor, rediscutată cu crescătorii de animale

Redăm, mai jos, principalele propuneri de modificare şi completare a Legii 214, centralizate până la începutul lunii iulie de Ministerul Agriculturii într-un proiect, cu precizarea că „această formă va suferi modificări în urma dezbaterii cu asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale şi cu ceilalţi factori implicaţi”, după cum a subliniat Emil Florian Dumitru, directorul de Cabinet al Ministrului Agriculturii.

Art. 1. Potrivit proiectului, Legea 214/2011 se va numi „Legea pajiştilor permanente”, pajiştea permanentă fiind definită ca terenul cu folosinţa agricolă de păşune sau fâneaţă, consacrat în mod permanent (pentru o perioadă de cel puţin 5 ani), ocupată permanent de iarbă şi alte plante furajere erbacee, fie că acestea sunt cultivate (semănate) sau naturale (autoînsămânţate), care nu intră în sistemul de rotaţie a culturilor exploataţiei.
În categoria pajişti sunt cuprinse şi: a) păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră; b) păşunile alpine; c) păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării.
Pajiştile pot fi utilizate pentru păşunat, sau pot fi cosite pentru însilozare, fân sau pentru producerea de biomasă. Pajiştile pot avea în decursul aceluiaşi an utilizare mixtă: păşune, fân şi fân însilozat.

Art. 2. După forma de proprietate, pajiştile pot fi: pajişti proprietate publică sau privată a statului, administrate de ADS; pajişti proprietate publică sau privată a comunelor, oraşelor, a municipiilor şi a mun. Bucureşti, administrate de consiliile locale; pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice. La acelaşi articol se propune să fie interzisă includerea pajiştilor în intravilan.
Un nou Art. 21 defineşte iarba şi alte plante furajere erbacee, biomasa şi  unitatea vită mare (UVM).

Art. 3. Deţinătorii de pajişti (nu România, cum prevede Legea 214) sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ian. 2007, înregistrate în Registrul Agricol ca păşune/fâneaţă la 31.12.2006, respectiv aflate la acea dată în administrarea ADS.

Art. 5. Schimbarea categoriei de folosinţă păşune şi fâneaţă în alte categorii de folosinţă agricolă este interzisă (cu excepţia pajiştilor neproductive), indiferent de regimul juridic al pajiştilor, iar actele administrative sau juridice care nu respectă această prevedere sunt nule.

Art. 6. Pajiştile împădurite sunt obligatoriu reintroduse în circuitul pastoral.
Pajiştile comunale şi urbane (Cap. II), proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale, nu mai constituie un capitol separat.

Art. 8. Pajiştile se folosesc pentru păşunat, ca fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obţinerii de masă verde şi fân, dar, prin excepţie se pot amplasa construcţii zoopastorale şi efectua lucrări de utilitate publică (cu destinaţie militară, căi ferate, şosele, linii electrice etc.), cu condiţia realocării şi/sau compensării anticipate a suprafeţelor respective. De asemenea, pentru refacerea covorului vegetal se pot efectua lucrări de ameliorare şi amenajare a pajiştii.

Art. 9 Elimină obligativitatea amenajamentelor pastorale sau silvo-pastorale ale căror costuri sunt suportate de asociaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştea prin contract şi propune ca modul de folosire şi exploatare a pajiştilor să se facă respectând bunele condiţii agricole şi de mediu, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art.11. Însămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor se realizează numai cu seminţe de plante care cresc în mod tradiţional în zonă.

Art. 12. În cazul înstrăinării pajiştilor proprietate privată a comunelor sau persoanelor fizice sau juridice, noul proprietar este obligat să menţină categoria de folosinţă a terenului.
Se propune abrogarea Art. 13 şi Art. 14, privind trecerea pajiştii comunale de la o comună la alta şi organizarea unui serviciu public pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor.

Art.15. Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, şi pentru folosirea eficientă a acestora, primarii acestora (nu Consiliile locale, cum prevede legea 214), în baza cererilor asociaţiilor/organizaţiilor profesionale ale crescătorilor de animale locale sau filiale ale asociaţiilor profesionale judeţene, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în exploataţie, pe minim 10 ani.
Primarii trebuie să iniţieze procedura de concesionare/închirierea până la 1 februarie a fiecărui an, dacă există pajişte disponibilă, în baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, municipiului.
Anual, până în data de 1 februarie, consiliile locale verifică respectarea încărcăturii de animale/ha/contract şi stabileşte disponibilul de pajişti ce pot fi concesionate/închiriate.

Lucrările de întreţinere a pajiştilor, precum şi a utilităţilor zoopastorale se vor efectua de către proprietarii de animale persoane fizice sau juridice, asociaţiile/organizaţiilor profesionale ale crescătorilor de animale locale sau filiale ale asociaţiilor profesionale judeţene care le folosesc.
Condiţiile şi nivelul lucrărilor de întreţinere a pajiştilor vor fi cuprinse în contractul de concesiune/închiriere şi stabilite prin ordin al ministrului Agriculturii, în 30 de zile de la aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii.
Drepturile şi obligaţiile reieşite din angajamentele de agromediu, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se transmit proprietarilor de animale persoane fizice sau juridice, asociaţiilor/organizaţiilor profesionale ale crescătorilor de animale locale sau filiale ale asociaţiilor profesionale judeţene, care au încheiat contracte de concesiune/închiriere.

Art.18. Prin derogare, pajiştile proprietate publică şi privată a statului sunt administrate de ADS conform Legii 268/2001, beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate conform legilor proprietăţii au obligaţia de a menţine categoria de folosinţă pajiştilor.
Pajiştile în indiviziune (Cap. III), şi pajiştile de munte şi de baltă (Cap. IV) nu mai constituie capitole separate în propunerea de modificare a Legii 214.

Art. 30. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile specializate centrale şi locale din subordinea Ministerului Agriculturii (şi nu de către persoanele împuternicite de consiliul local, de camerele agricole şi de Prefectură, cum prevede Legea 214).

FCBR vrea să definească utilizatorii pajiştilor
Şi Federaţia Crescătorilor de Bovine din România are propuneri de modificare a Legii 214. Cum acestea urmau a fi trimise Ministerului Agriculturii în a doua jumătate a lunii iulie, nu au fost cuprinse în proiectul pe care ministerul ni l-a transmis înainte de data respectivă. „Se foloşeşte foarte mult în lege cuvântul utilizator, dar acesta nu este definit nicăieri. Utilizatorul păşunilor sau pajiştilor va fi persoana fizică sau juridică sau asociaţie profesională legal constituită, cu cel puţin un an vechime dovedită prin bilanţ contabil şi afiliată la o federaţie reprezentativă la nivel naţional. Mergând mai departe, avem propuneri de modificare pe fiecare articol de lege”, ne-a spus Claudiu Frânc, preşedintele FCBR.

Vom avea o nouă lege a pajiştilor
Adoptarea de către Parlament a modificărilor va însemna abrogarea Legii 214, o nouă lege a pajiştilor şi încă 90 de zile pentru Guvern să adopte normele de aplicare a acesteia, norme elaborate de Ministerul Agriculturii, dar şi de cel al Internelor (potrivit propunerilor de modificare).
„Legea 214, a pajiştilor, nu a putut fi aplicată pentru că nu au fost normele de aplicare redactate şi au fost discuţii interminabile despre ce se întâmplă cu aceste contracte de concesiune pe care asociaţiile de producători sau producătorii le solicită la nivel local, disensiuni între anumiţi producători şi anumite primării şi s-a decis introducerea de amendamente, aşa că legea este la Senat”, ne-a spus, la finalul lunii iunie, Daniel Botănoiu.

La Senat, însă, singura modificare avizată favorabil de Comisia de Agricultură până la începutul lunii iulie a.c. este o iniţiativă a trei senatori PSD, înregistrată în aprilie a.c., şi care vizează definirea pajiştilor de munte şi de baltă şi eliminarea din textul Legii 214 a articolului care prevedea concesionarea acestor categorii de pajişti către crescătorii de animale. Aşa că, modificări mai serioase vor fi probabil făcute după vacanţa parlamentară.