Producţia anuală de lapte a Uniunii Europene se aşteaptă să crească în următorii zece ani, urmând să ajungă la 164 milioane tone în 2025, potrivit raportului prezentat de Comisia Europeană săptămâna trecută.
Deşi mai mică decât în ultimul deceniu, preconizata creştere anuală de 2 la sută a importurilor la nivel mondial şi cererea tot mai accentuată pentru produse lactate din interiorul Uniunii Europene sunt principalele argumente care stau la baza acestei prognoze.
Ponderea blocului comunitar în exporturile mondiale ar trebui să sporească uşor, dat fiind potenţialul de creştere a producţiei, în timp ce principalul competitor, Noua Zeelandă, este mult mai limitat în această privinţă de disponibilitatea resurselor naturale. Astfel, conform estimărilor CE, în următorii zece ani fermierii europeni vor putea spori cantitatea de lapte livrată cu 10 milioane tone.
Preţurile vor creşte moderat în următorii cinci ani, după care se vor stabiliza în jurul valorii de 360 euro/tonă, susţin analiştii. Doar 7,5 la sută din producţia mondială de lapte va ajunge să fie tranzacţionată pe pieţele externe până în anul 2025, existând riscul de a apărea dezechilibre pe termen scurt.
În următorii zece ani, aproape jumătate din cantitatea suplimentară de lapte produsă de Uniunea Europeană ar putea fi transformată în lapte praf degresat, destinat în special exportului, şi peste 30% ar urma să fie procesată de industria brânzeturilor, pentru consumul intern.
Nivelul scăzut al preţurilor actuale la lapte este influenţat de China şi Rusia, cei mai mari importatori, care şi-au redus considerabil achiziţiile de pe pieţele internaţionale, ceea ce a condus la un surplus. Cu toate acestea, însă, există regiuni ale lumii unde cererile au sporit în mod semnificativ. Iar această tendinţă este de aşteptat să se extindă în următoarea decadă, pe fondul creşterii populaţiei şi a schimbării dietei în favoarea produselor lactate.