Crescătorii de bovine trag un semnal de alarmă: Solicităm MADR măsuri pentru relansarea sectorului de creştere a animalelor

Încă din luna octombrie a anului trecut, fermierii aşteaptă plăţile naţionale directe complementare pentru sectorul de creştere a bovinelor. La scurt timp după stabilirea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, sprijinul aprobat pentru specia bovine în valoare de 500 de lei pe cap de bovină, prin HG, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a dat liber la… adeverinţe.

Astfel, în aşteptarea plăţilor de la Centru fermierii au mers la bănci pentru creditele punte, menite a fi un sprijin în caz de “forţă majoră”.
“Fermierii care au vrut să ia bani sub formă de credit, au luat adeverinţă de la APIA pe baza căreia se certifica suma pe care are dreptul să o acceseze şi în baza protocolului semnat de APIA, MADR şi banca furnizoare a putut primi sub formă de credit până la 85% din ajutorul la care avea dreptu. Însă, toate acestea se întâmplă pe cheltuiala fermierului. El suportă dobânda, comisioane, fondul de garantare”, ne-a declarat Mircea Ciurea, crescător de bovine şi administrator al Cooperativei Agricole Someş-Arieş, judeţul Cluj.

În aşteptarea subvenţiilor… cresc datoriile
Adeverinţele de creditare s-au eliberat începând cu luna octombrie a anului trecut, iar fermierii care s-au împrumutat la bancă aşteaptă plăţile pentru închiderea creditelor, pentru că o nouă zi le aduce noi cheltuieli.
“Pentru fiecare lună fermierul suportă o anumită dobândă. Aceasta nu este o soluţie viabilă şi de lungă durată, mai ales în sectorul creşterii vacilor cu lapte. Deşi este recunoscut că agricultura este un bun contribuabil pentru PIB-ul ţării, nu se ia nicio măsură pentru sprijinirea sectorului. Plătim taxe şi impozite mai mari, dobânzile la credite sunt mari, subvenţiile sunt mult inferioare celor din vestul Europei şi noi suntem net dezavantajaţi pe aceeaşi piaţă concurenţială cu fermierii din Germania, Austria, Franţa, Olanda.”, spune crescătorul de bovine.

Efectivul este în scădere
În aceste condiţii, efectivul de bovine scade de la o zi la alta, spune Mircea Ciurea.
“Se declară că la nivel naţional sunt 1,9 milioane de capete şi noi nu avem nici un million de capete, iar efectivul este în scădere. Este o activitate nerentabilă, având în vedere preţurile la care cumpărăm furajele şi preţul cu care vindem carnea şi laptele. În această situaţie tot mai mulţi fermieri se gândesc să îşi închidă afacerea. Dacă nu se iau măsuri de către guvern, România va avea foarte puţine bovine. Efectivul declarat nu este cel real, de asta nici nici nu reuşim să realizăm cota de lapte negociată cu UE”, arată fermierul.

Furajele s-au scumpit cu 30%
Dacă agricultorii din sectorul vegetal au fost oarecum mai puţin afectaţi de seceta de anul trecut, pentru că o parte din pierderi a fost compensată de preţurile bune la produsele agricole, pentru fermierii din zootehnie situaţia este mult mai gravă. “Prevăd o situaţie foarte dificilă pentru sectorul de creştere a vacilor cu lapte în acest an. Preţurile la furaje au crescut considerabil faţă de anul trecut, au crescut cu 30%. În sectorul vegetal seceta a dijmuit foarte mult producţia, dar cel puţin au fost preţuri mai bune. Noi, fermierii din zootehnie cumpărăm cerealele la preţuri mai mari, furajele produse de noi sunt de slabă calitate din cauza condiţiilor neprielnice, aşadar costurile sunt mai mari, dar producţia este mult mai mică decât cea obţinută în iarna anului 2011-2012. Lipsa furajelor dar şi calitatea redusă a acestora se reflectă în producţia scăzută de lapte obţinută. În momentul de faţă foarte mulţi fermieri au început să reducă porţia de furaje la animale pentru că nu mai au stocul necesar”, ne-a explicat Mircea Ciurea.

Şi noi, fermierii, suntem de vină
Crescătorul de bovine susţine că nu doar statul este vinovat de problemele agriculturii româneşti. O parte din vină îi aparţine şi fermierului român, spune acesta. “Din păcate, la ora actuală şi noi fermierii avem partea noastră de vină pentru că nu ştim să ne organizăm. Spre exemplu la Cluj, Cooperativa Someş-Arieş a obţinut preţuri mai bune pentru laptele pe care îl livrăm la procesator, cumpărăm împreună inputurile: tărâţele, furajele, îngrăşămintele şi obţinem nişte reduceri de preţ mai mari faţă de fermierii care cumpără individual. Deci soluţii sunt, dar e nevoie de organizare”, spune el.

Potrivit fermierului clujean, situaţia actuală din sectorul zootehnic este una foarte gravă şi “dacă nu se iau măsuri vom avea doar lapte şi produse lactate din import, pentru că oricâtă dragoste ai avea pentru animale şi oricât de mult ai spera, cel puţin în momentul de faţă, nu se întrevede nicio perspectivă. Tragem un semnal de alarmă şi solicităm măsuri pentru relansarea sectorului de creştere a animalelor”, conchide Mircea Ciurea.