SUBVENȚIILE SĂ NU LE MAI FIE PLĂTITE CELOR CARE AU DEȚINUT ANIMALE DOAR LA O DATĂ ISTORICĂ!

PLĂȚI DIRECTE

Pilonul I din PAC - plățile directe are la baza o abordare comună a UE față de toate fermele care sprijină veniturile fermelor, garantarea durabilității agriculturii, menținerea producției viabile, a alimentelor și securitatea alimentară.
Rolul plăților directe ca stabilizator și facilitator al adaptării, este din ce în ce mai mare, mai ales în contextul instabilității din piețele agricole, al presiunii concurenței internaționale cauzate de comerțul cu tratatele UE privind acordurile de liber schimb.

După 2020, plățile directe ar trebui să:
- ofere sprijin și stabilizarea veniturilor agricole;
- condiții similare pe piața unificată a UE;
- compensare pentru costuri și pierderi de venituri ca urmare a aplicării unor standarde ridicate de producție și ecologice conform cerințelor UE;
- menținerea producției agricole în cele mai puțin favorizate regiuni și sprijin pentru sectoarele vulnerabile.

După 2020 fermierii PRO AGRO au ca obiective stabilite:

⦁ plățile directe nu trebuie condiționate de dimensiunea exploatației atât timp cât singurul criteriu care stă la baza acordării este cultivarea hectarului de teren sau deținerea animalelor care fac obiectul cererii de plată;
⦁ egalizarea nivelurilor plăților directe între statele membre;
⦁ eliminarea criteriilor istorice de distribuire a fondurilor plăților directe;
⦁ continuarea aplicării schemei de plată unică pe suprafață în statele membre, încorporată în UE după 2004;
⦁ lăsarea la latitudinea statelor membre a posibilității de aplicare și majorare a fondurilor pentru sprijinul cuplat în anumite sectoare (în special în domeniile social și economic), dar cu o mai mare flexibilitate a acestui instrument, prin posibilitatea de aplicare în mai multe sectoare, decât în prezent, în cadrul angajamentelor asumate ale UE în cadrul OMC;
⦁ acordarea unei intensități a sprijinului pentru producerea culturilor proteice care are un grav deficit la nivelul UE, rolul lor în creșterea calității ecosistemelor;
⦁ includerea unor noi subvenții directe pentru apicultură datorită importanței esențiale a acesteia pentru conservarea și menținerea echilibrului ecologic și biologic diversificat;
⦁ actuala politică de ecologizare este compromisul adecvat între politicile tradiționale (sprijin pentru venituri) și noile provocări pentru mediu și climă și fiecare schimbare potențială a cerințelor ar trebui să rezulte din evaluarea de la aplicarea lor până în prezent și să fie prevăzut financiar în bugetul PAC după 2020;
⦁ sprijinul acordat fermelor agricole ar trebui să fie în continuare orientat doar către activitățile agricole iar definiția pentru " tânăr fermier " ar trebui revizuită;
⦁ este necesară simplificarea reală atât pentru fermieri, cât și pentru administrație a procedurilor de implementere a plăților directe inclusiv prin utilizarea digitalizării, a teledetecției și IT pentru a stabili eficiența, sistemele de aplicare și controlul mai precis și de calitate;
⦁ adoptarea unor forme de sprijin direct și de stabilizare a veniturilor agricole aplicate fermierilor după modelul  din SUA și Canada, ca instrumente suplimentare, voluntare sau pilot.
⦁ continuarea plății redistributive la praguri stabilite de statul membru
⦁ creșterea procentului alocat de la 15% la, cel puțin, 25 %  este o măsură care ar putea compensa exploatațiile mari în eventualitate une plafonări a plăților și ne permite o acceptare procentuală a acestora în funcție de dimensiune

SIMPLIFICARE

Considerăm că este necesară o reformă reală cu simplificarea PAC după 2020, în urmatoarele direcții:

- simplificarea sistemului de control al aplicării, atât a măsurilor de la punctele Pilonului I, precum și Pilonul II, datorită efectului lor direct asupra agricultorilor;
- reducerea numărului de inspecții la fața locului și a inspecțiilor duble (foarte complexe, consumatoare de timp, birocratice, ineficiente în ceea ce privește costurile și beneficiile, provocând un grad de risc insuportabil și insecuritate agricultorilor) – regimul ar trebui să fie mai favorabil pentru agricultori;
- sancțiuni foarte complexe și grave (disproporționate) - ar trebui să fie clare, ușor de înțeles, proporțional, altfel ar putea periclita situația continuării activităților agricole;
- rata de tolerabilitate echilibrată, contabilizarea riscurilor, costurile de control și plata nivelului;
- teledetecție și tehnologii de informare și comunicare cu scopul îmbunătățirii eficacității, preciziei, calității și oportunității inspecțiilor; audituri pentru reducerea eficientă a birocrației pentru agricultori și administrația națională;
- regulile și prevederile sistemului de plăți și regimul de inspecție ar trebui să țină cont de status-quo-ul în agricultură - plata fondurilor în temeiul diferitelor planuri rămân în urmă sau sunt întârziate în mod semnificativ în ceea ce privește perioada în care agricultorii au cea mai mare nevoie de fonduri pentru a le asigura activitatea lor de producție;
- ecologizarea - raționalizată și simplificată prin aplicarea practicilor corespunzătoare activităților agricole, efectuate în mod obișnuit de agricultori, care nu pun în pericol potențialul de producție;
- simplificarea în cadrul eco-condiționalității și în ceea ce privește inspecțiile –  agricultorii să aibă dreptul de a corecta discrepanțele într-o anumită perioadă de timp, fără a fi pedepsiți;
- o structură mai puțin detaliată a politicii de dezvoltare rurală și simplificarea actuală a regulilor de aplicare și de contabilitate ale sectorului rural.

Sursa: Comunicat Federația PRO AGRO