Dacă oficialii noștri vor lăsa banii europeni să se întoarcă la Bruxelles și nu-i vor cheltui să sprijine țăranul român vor atrage un blestem. Să-i ferească cerul de blestemul țăranului român, spune Camelia Alexandru, președinta Asociației Producătorilor Montani Fărcașa, Neamț.
Banii europeni trebuie să producă dezvoltare. Banii aceștia nu trebuie să se întoarcă sub niciun chip la Bruxelles! Trebuie să înțeleagă cei responsabili din Ministerul Agriculturii, pentru Dumnezeu, că sprijinind țăranul român se sprijină pe ei! Atrag un blestem dacă banii ăștia ajung în altă parte și nu răsplătesc sudoarea frunților țăranilor români, spune președinta Asociației.
De multe ori, fermierii ajung foarte greu la miliardele de euro din PNDR. Ăsta e și necazul Cameliei Alexandru. Președinta coordonează un proiect care susține produsul tradițional, produsul montan. Noi, românii, mai avem încă privilegiul de a gusta produse ca la bunica acasă, cu savoarea nealterată, fabricate în zone unde mai trăiesc fluturi rari, unde există biodiversitate. Dacă nu suntem atenți și nu facem un efort, vom pierde aceste comori tradiționale.
Când s-a vorbit la București despre zonele cu înaltă valoare naturală din România, Camelia Alexandru l-a oprit pe ministrul agriculturii, Achim Irimescu, și i-a cerut să readucă pe masa românilor produsul nostru tradițional.
Gustul românesc trebuie să se întoarcă acasă! Proiectul susținut de Camelia Alexandru vrea să reînvie acest gust și să ne educe copiii să-l prețuiască. Sunt lactate fabricate în stânile din munte, pe pășuni care nu au văzut îngrășămintele chimice. Untul gras, urda, cașul frământat așteaptă ștampila de produse tradiționale.
De câte ori se referă la produsul tradițional, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, spune că trebuie să fie un produs așa cum făcea bunica acasă. Mulți români care trăiesc la munte mănâncă și acum boțul de unt galben, care miroase într-adevăr a unt și nu poate fi confundat cu margarina. Sau cașul frământat din lapte de oaie, diferit ca de la pământ la cer de cașul pe care-l găsim pe raftul multor magazine.
Această imagine extraordinară, surprinsă într-un sat din România, este proprietatea La pas prin România
Sunt 8 stâni angrenate în acest proiect despre care nu se știe mare lucru, dar care ar vrea să răspândească faima brânzeturilor de la munte. Camelia Alexandru spune că sunt stâni curate, din Neamț, unde produsele respectă regulile de igienă.
Brandul sub care vor fi scoase produsele pe piață este De La Munte.
Am început în urmă cu 2 ani și avem 8 stâni modernizate pe 8 pășuni, unele se întind pe 100 ha, altele doar pe 30 ha. Sunt stâni care vor fi autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar. Scopul nostru este să certificăm produsele tradiționale: cașul, urda, untul și jintuitul. Sunt produsele noastre românești pe care încercăm să le răspândim. Dacă ne plac nouă, cred că plac și altor români.
Vrem să le aducem consumatorilor un produs natural, bio, pentru că acolo, în inima muntelui, nu s-a chimizat niciodată pășunea, acolo se fabrică un produs tradițional pe care-l moștenim de generații. Chiar vrem să aducem copiii, elevii de la oraș, să vadă cum se mulg oile, vacile, cum se fabrica brânza adevărată. Copiii noștri au uitat de unde vine hrana noastră, spune Camelia Alexandru.