Rumegătoarele produc mai multe gaze de seră decât mașinile

Procentul este asemănător industriei, dar superior transporturilor, conform unui raport oferit în 2007 de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC). Același raport susține că, în ciuda eforturilor, gazele de seră ating niveluri record de la an la an.

Protoxidul de azot și metanul – principalele gaze cu efect de seră produse de agricultură
Proporția acestora este aproape egală, iar producerea lor este cauzată în principal gestionării deficitare a gunoiului de grajd. Dacă protoxidul de azot este eliminat în urma transformărilor microbiene a îngrășămintelor care conțin azot, metanul are ca principală sursă gunoiul de grajd provenit din digestia rumegătoarelor dar și flatulența și regurgitarea bovinelor (mai pe românește râgâitul și pârțurile vacilor). Metanul este unul din cele mai toxice gaze cu efect de seră. Un kilogram de metan are același efect negativ cu echivalentul a 21 kg de dioxid de carbon eliberate în atmosferă. Efectul CH4 se menține timp de aproape 100 de ani susțin experții ONU. Toate studiile de specialitate indică metanul drept responsabil de amplificarea cu 25 % a procesului de încălzire globală.

Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, silvicultură şi pescuit s-au dublat în ultima jumătate de secol şi se previzionează o nouă creştere, de circa 30%, până în 2050, dacă nu se iau măsuri, arată noile estimări ale Organizaţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Potrivit aceluiași for, în 2011, 44% din emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au provenit din Asia. America, cu 25%, Africa cu 15%, Europa cu 12% şi Oceania cu 4% întregesc tabloul emisiilor de gaze cu efect de seră. Distribuţia regională a rămas la un nivel stabil în ultimii zece ani. Totuşi, Asia era sub nivelul din prezent (în jurul valorii de 38%), pe când, în Europa procentul era mai mare (21%).

Ce s-ar putea face pentru reducerea emisiilor datorate rumegătoarelor?
Lumea caută soluții mai ales că numărul animalelor rumegătoare a crescut cu 50% în ultimii 50 de ani. Pe glob sunt circa 3,6 miliarde de animale crescute în sistem intensiv. Una din soluții, evident futuristă, ar fi ca homo sapiens să devină vegetarian. E de înțeles că alimentația vegetariană are calitățile ei recunoscute. Ca să realizați ce înseamnă obiceiul de a consuma produse din carne și lapte o să vă ofer câteva exemple edificatoare. Dacă pentru obținerea unui kilogram de carne se eliberează în atmosferă gaze de seră echivalente cu 17 kg CO2 iar pentru un kg de brânză circa 15 kg de CO2 când vine vorba de fructe, cartofi, cereale sau pâine echivalentul este de doar 2 kg de CO2.
Alte măsuri se referă la managementul dejecțiilor și se aduce argumentul biogazului care, pe lângă obținerea unei energii verzi reduce și stabilizează gunoiul de grajd.

Neozeelandezii susțin că au descoperit un vaccin împotriva flatulenței, iar specialiștii argentinieni de la National Institute of Agricultural Technology din orașul Castellar au creat un dispozitiv (un balon care este legat pe spinarea vacilor) care este conectat la aparatul digestiv al animalelor, pentru a studia astfel cu ce cantitate contribuie fiecare vacă la încălzirea globală.
Să nu uităm însă că pe glob sunt multe alte specii de rumegătoare și, cred că și oamenii produc destul metan prin flatulență.