POVESTEA ADEVĂRATĂ A LÂNII! TONE ARSE SAU ÎNGROPATE și UDATE CA SĂ PUTREZEASCĂ!

AGROINFO v-a arătat ieri că sunt crescători de ovine din Sibiu care au reușit să vândă lâna la un punct de colectare ce aparține unui cetățean turc. De fapt,  fermierii ne-au spus că în județul Sibiu sunt patru puncte de colectare a lânii și pot apela la ele și crescători de ovine din alte județe. Norocoși că au vândut, chiar dacă nu au luat un preț mare, 70 de bani/kg, ghinioniști că nu vor încasa subvenția de un leu/kg de lână pentru că nu au data câștigătoare înscrisă pe factura de vânzare sau pe fila din carnetul de comercializare.

Actul normativ care stabilește acordarea ajutorului de minimis pentru lână a intrat în vigoare pe 17 iulie 2017. Chiar dacă acest act definește anul de cerere de la 1 iulie 2017 la 1 iulie 2018, fermierii nu sunt eligibili pentru încasarea subvenției dacă au pe actele justificative o dată anterioară celei de 17 iulie. Așa că au vândut lâna, dar nu iau subvenția.

Există și o altă categorie de crescători de ovine. Sunt cei care nu au avut cui să vândă lâna și au ars tone sau au îngropat tone de lână și o udă ca să putrezească. Crescătorii de ovine au aflat abia acum că pe tonele de lână arse ar fi putut încasa ajutorul de minimis.

Vindem lâna pe la foc, pe la pâraie și tot așa. Astea nu ne dau bani, spune dezamăgit oierul Vasile Becciu.

Unde s-o vindem?! Noi totdeauna începem cu sfârșitul. Pe lângă toate astea, ar fi trebuit să se gândească să ne dea un program de minimis  sau o subvenție pe kilogramul de miel vândut sau pe kilogramul de telemeaua adică telemeaua adevărată, nu aia cu tot felul de prafuri și tot felul de uleiuri. Aici trebuie să ne gândim, nu să ne scoată ochii cu un leu ca la niște prăpădiți, este nemulțumit fermierul Ionică Sterp.

În fiecare județ, funcționarilor de la direcțiile agricole li s-a trasat sarcină să vorbească cu crescătorii de ovine, să-i cheme să se înscrie în programul de  ajutor de minimis pentru lână și să-i ajute să vândă lâna mioarelor.

Am telefonat la aproximativ 100 de crescători de ovine și sunt diverse situații. Un oier spunea că a dat foc, în primăvară, la 5 tone de lână și a îngropat aproape 800 de piei de miel. Altul mi-a spus că a făcut o groapă mare și o bagă an de an în groapa aia și o mai udă și cu apă și este nemulțumit că lâna nu putrezește.

Alții sut foarte bucuroși că a apărut, în sfârșit, cineva în România pe care să-l preocupe domeniul acesta de activitate. Și e pe bună dreptate. Problema este că noi, eu și echipa pe care o coordonez, suntem nemulțumiți că nu este o reacție din partea crescătorilor de ovine. Pentru că domnul ministru (ministrul agriculturii Petre Daea n.r.), din punctul meu de vedere, și-a luat un angajament să rezolve problema asta, a creat cadrul legislativ pentru a face ceva, dar mai departe crescătorii nu prea vin așa cum ne-am dori noi, declară Gigel Crudu, director Direcția Agricolă Vaslui, în exclusivitate pentru AGROINFO.

Crescătorul de ovine a ars 5 tone. De fapt, a ars 5.000 de lei. Dacă facem un calcul, presupunând că ar fi fost eligibil pentru subvenția de un leu/kg, oierul ar fi încasat 5.000 de lei.

Șeful DAJ Vaslui mai spune că sunt și crescători de ovine care vând lâna cu un leu/kg sau 1,5 lei/kg, dar o vând fără factură sau fără să fie completată fila din carnetul de comercializare. Așa că nu pot demonstra că au vândut-o și nu iau subvenția.

Sunt achizitori care umblă să cumpere lâna, le dau un leu pe kg sau un 1,5 lei, le iau crescătorilor fila din carnetul de comercializare, dar nu le completează nimic și oierii nu pot demonstra că au vândut lâna. Noi încercăm să atragem cât mai mulți crescători de ovine. Mai ales că vorbim de subvenția la lână și pe anul viitor. Adică, cererea pe care oierii o depun anul acesta e valabilă și în 2018. Ei estimează de acum ce lână vor obține în 2018 și sunt înscriși în program, așa că vor lua ajutorul și pe 2018. Nu mai trebuie să depună cerere și în 2018, trebuie să aducă doar documente justificative că au vândut lâna, explică Crudu.

Șeful DAJ Vaslui mai spune că-l doare sufletul că nu-i poate ajuta pe toți crescătorii de ovine să beneficieze de acest ajutor nou de minimis.

Și eu sunt de la țară, am muncit efectiv, până am terminat facultatea, am făcut toate operațiunile în agricultură, prășit, tăiat coceni, cules porumb, cules struguri. Știu exact ce înseamnă să muncești în agricultură, dar, în același timp, ca director trebuie să fiu o persoană responsabilă și să aplic legislația în vigoare, chiar dacă mă doare inima, să spun așa, că unii nu se încadrează. Dacă noi le dăm drumul la bani, pe ei nu-i mai interesează: domle, mi-a aprobat directorul direcției agricole, a fost fraier, nu-i treaba mea. Este greu să lucrăm cu ei (cu fermierii n.r.). Este o lipsă de cooperare între agenții economici și instituții, mai spune directorul DAJ Vaslui.

Sursa foto: Kanal D