PLANUL CELUI MAI BOGAT OIER DIN ROMÂNIA: SUPRA-RASA DE OAIE!

Angajat specialist la ovine, inginerul zootehnist  Gheorghe Dan Neață, fost director în Ministerul Agriculturii, unde s-a ocupat tot de zootehnie, explică planul de creare a super-rasei Țurcană. În acest plan îndrăzneț, Asociația condusă de Andreșoi are sprijinul conducerii ANZ. Șefii ANZ sunt gând la gând cu cei de la Asociația Crescătorilor Dacia Hunedoara și vorbesc cu toții aceeași limbă, când subiectul atins este crearea raselor sau supra raselor și ameliorarea raselor de ovine. 

Țurcana nu este o rasă, este o supra-rasă. Ea este formată în arealuri diferite ale României și nu numai ale României, și în alte arealuri.Vorba aia, din Balcani și până-n Caucaz, până-n Munții Tatra. Este creată prin așa-zisa izolare reproductivă. Anumiți crescători, în anumite vremuri, au observat că un anumit ecotip din ăsta de care vorbim acum, are anumite calități. Și a promovat aceste calități.

A oprit dintr-un anumit grup de oi, sau dintr-o oaie chiar, mieluțe, berbecuți și a făcut împerecheri aproape consangvine strâns și au creat anumite modele: Băla, Bucălaia cu jarul maroniu, castaniu cu negru, Breaza, Oacheșa și așa mai departe. Ei, aceste populații trebuiesc diferențiate. Și există două tipuri de a le diferenția: un tip de analiză genetică, prin analiza genomului, dacă constatăm că există diferențe genomice între cele 4-5 ecotipuri putem să o declarăm o populație de sine-stătătoare. Deci, rasă care să poată să fie înmulțită în sine, fără a fi consangvină, suficient de mare, și are indicele de consangvinizare sub 20% ca să poată să evolueze în direcția pe care noi ne-o dorim.

Sau mai există o altă posibilitate, prin atribuirea în baza de date a unor coduri. Spre exemplu, Bucălaia, avem un b mic, Breaza, un B mare, Băla, un ba. Ei, aceste tipuri să le putem extrage oricând din baza de date să creăm o populație stabilă și să mergem cu izolare reproductivă, cu berbeci de aceeași culoare, 5 ani, 10 ani până să ajungă la omologare. Dar avantajul pe care ni-l oferă rasa (Țurcană n.r.) este că această izolare reproductivă s-a făcut în timp de către cei care au crescut-o și au selecționat-o pentru anumite caracteristici. Băla, producție mai mare de lână și lapte, Bucălaia pentru producție de lapte și rezistența la transhumanță, are unghie neagră și rezistă mai mult terenurilor pietroase și așa mai departe, Breaza care e o populație creată într-un anumit areal, al Văii Jiului, Petrila, Jieț, care are o anumită caracteristică aparte, o performanță în direcția producției de lapte. Și atunci, acestea fiind caracteristicile le vom descrie, le vom prezenta, nimeni nu poate să mai comenteze, se vor omologa ca și rase și atunci Țurcana este o supra-rasă cu următoarel rase. Așa cred că va fi pentru că prea multă zbatere este.

Acum am reușit să convingem și conducerea ANZ care se pare că vorbește cam aceeași limbă cu noi. 

Controlează modul cum se face controlul oficial, cum se înregistrează datele de producție, dar ca și gândire generală, are aceeași gândire. Fapt care demonstrează că acolo sunt oameni profesioniști și oameni care vor să rămână ceva în urma lor. Se pare că am avut mână bună când am ales ceea ce este acum la agenție, a explicat fostul director MADR, pentru Satul hunedorean. Gheorghe Dan Neață s-a ocupat în Ministerul Agriculturii chiar de partea de zootehnie, fiind de multe ori contestat de crescătorii de animale, mai ales de oieri. Cam de vreo doi ani, Neață s-a angajat specialist la Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia, Hunedoara.

Dumitru Andreșoi, alături de ministrul agriculturii, la Hunedoara, la expoziția de ovine din rasa Țurcană, organizată de Asociația Dacia. 

După ședința din 31 ianuarie, pe care ANZ a ținut-o cu liderii din oierit care dețin registrele genealogice ale diferitelor rase, Asociația Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara a și organizat, săptămâna trecută, timp de două zile, cursuri pentru cei care se ocupă de controlul oficial al producțiilor, de bonitarea ovinelor. Asociația deține registrul genealogic pentru rasa de ovine Țurcană și, probabil, va fi și un registru la supra-rasa Țurcană.

Desfășurăm mai multe lucrări de control oficial al producțiilor. Avem la 130 de controlori, bonitori, profesori universitari și vrem să instruim controlorii, să-i verificăm pe cei vechi, să-i inițiem în noile modificări care s-au făcut în controlul oficial, aici vorbim de tatuare. Cum se crotaliază mielul, cum se pune cipul, cum se tunde, cum se apreciază fenotipic. Deci, toate lucrările care stau la baza selecției la ovine, a declarat oierul Dumitru Andreșoi, președintele asociației, pentru Satul hunedorean.