„Tu, ursule, vii, dar numai cu doi pui, pentru că eu nu mai am voie decât cu trei câini!”

Vom manifesta paşnic, pentru că avem dreptul să ne cerem drepturile în mod democratic. Asta, în prima fază, pentru că dacă nu se poate nicicum şi trebuie să stăm cu animalele pe saivane, atunci o să mai aducem din ele şi pe la Bucureşti, dar... după sărbători, a spus Iovăneasă, citat de Agerpres.

Ca să evite protestul anunţat de Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, deputaţii din Comisia de Agricultură i-au chemat pe reprezentanţii tuturor federaţiilor crescătorilor de ovine la negocieri pe 14 decembrie 2015. În vederea găsirii unor soluţii legislative urgente de modificare a art.23 lit.c) şi lit.k) şi a art.13 privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de către fauna cinegetică, vă rugăm să participaţi luni, 14.12.2015, ora 13.00, la şedinţa Comisiei, în vederea analizei situaţiei create şi iniţierea unor amendamente la proiectul de lege, aflat în dezbaterea Comisiei, se arată în scrisoarea transmisă de Comisia de Agricultură  către Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, Federaţia Romovis, Federaţia Pro Ovis, Federaţia Oierilor de Munte.

Crescătorii de ovine nu renunţă la proteste!

Crescătorii de ovine sunt însă hotărâţi să nu dea înapoi. Mai mulţi dintre aceştia consideră că propunerea de întâlnire este tardivă. Deputaţii din Comisia pentru Agricultură ar fi trebuit să vină deja cu propuneri clare pentru modificarea acestei legi, nicidecum cu invitaţii în ultimul ceas, susţin o bună parte dintre crescătorii de ovine. Cei mai mulţi sunt decişi să nu mai cedeze în faţa celor pe care i-au ales să îi ajute, iar ei îi desfiinţează.

Panoul de oroare: Iniţiatorii modificărilor aduse la legea vânătorii (Sursa foto: vaneaza.ro)

Mitingul va avea loc aşa cum am stabilit, pe 15 decembrie 2015, şi negocierile cu Parlamentul vor avea loc în prezenţa tuturor crescătorilor care vor participa la miting. Nu vom face nici un pas înapoi!, este categoric Marcel Andrei, preşedintele SNCOCR.

Revendicările crescătorilor de ovine sunt multiple, dar modificările adoptate la legea 407/2006 în iulie 2015 (Legea 149/2015 privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006, în vigoare din 24 iulie 2015) au umplut paharul.

Art.23 lit.c) din legea vânătorii se referă la interzicerea păşunatului animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie.

Pavel Iovăneasă crede că Legea vânătorii şi a fondului cinegetic este neconstituţională pentru că interzice păşunatul domestic, în perioada 6 decembrie - 24 aprilie, pe terenurile pe care le deţin crescătorii de animale, însă permite accesul vânătorilor pe aceste parcele proprietate privată: Eu cred că ar trebui ca ei să ne ceară acceptul să intre pe terenurile noastre, să ne plătească o taxă, nu noi să plătim amenzi că suntem pe terenurile noastre. La alt articol scrie că se interzice recoltatul şi semănatul pe terenul unde sunt habitate. Păi ce facem, dacă avem porumb nerecoltat, nu-l mai putem aduna pentru că deranjăm un habitat?

Art.23 lit.k) stabileşte numărul de câini pe care îi poate avea o turmă sau o cireadă la 3 în zona de munte, 2 în zona de deal şi 1 la câmpie, în acest număr fiind incluşi şi câinii care asigură paza stânei.

Nu putem face o selecţie: tu, ursule, vii, dar numai cu doi pui, pentru că eu nu mai am voie decât cu trei câini. (...) În aceşti trei câini se includ şi câinii de pază ai stânei. Păi ce facem? Avem un câine de pază la stână, mai avem unul de întors oile şi încă unul de pază. Nu se spune la ce număr de oi, ori acesta poate fi de 50 sau de 1.500 de oi. Nu se precizează nimic în acest sens, a comentat preşedintele Asociaţiei „Retezat”. Acesta este de părere că prevederea nu ţine cont de realităţile de la o stână şi nici de problemele pe care le întâmpină ciobanii care urcă pe munte.