Fermierii români au posibilitatea să-și mărească sumele obținute anual din subvenții. Crescătorii pot obține plăți compensatorii substanțiale care se adaugă la alte subvenții pe cap de animal, ajutorul național tranzitoriu (ANT) sau sprijinul cuplat. Ce rase le aduc sume mari fermierilor români?
Măsura 10 agromediu și climă din PNDR 2014 -2020 conține pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon. Iată sumele pe care le pot încasa fermierii care se orientează să crească și astfel de rase!
Ovine 87 euro/UVM/an. Banii se dau pentru următoarele rase: Ţigaie cu cap negru de Teleorman, Rațca valahă (cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietate ruginie.
Caprine 40 euro/UVM/an. Rasele: Carpatină și Albă de Banat.
Bovine: taurine și bubaline 200 euro/UVM/an. Taurine: Sura de stepă. Bubaline: Bivolul românesc.
Ecvidee 200 euro/UVM/an. Rasele: Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan.
Porcine 176 euro/UVM/an. Rasele: Bazna și Mangaliță.
UVM este Unitate Vită Mare și coeficientul de conversie este următorul:
Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de doi ani şi ecvidee de mai mult de şase luni - 1,00 UVM/cap
Bovine între şase luni şi doi ani - 0,60 UVM/cap
Bovine de mai puţin de şase luni - 0,40 UVM/cap
Ovine și caprine - 0,15 UVM/cap
Scroafe de reproducţie > 50kg - 0,50 UVM /cap
Alte porcine - 0,30 UVM/cap
Animalele trebuie să fie rasă pură, înscrise în Registrul genealogic al rasei respective, la secțiunea principală, trebuie să fie identificate și înscrise în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ecvideelor, ovinelor şi caprinelor.
Creşterea animalelor din rase locale în pericol de abandon se face în România în sistem semi-intensiv și/sau în sistem extensiv. Sistemul extensiv de creștere se practică în gospodăria familială în care se cresc animale pentru consum propriu și numai o cantitate redusă de produse se valorifică pe piața organizată. Animalele sunt crescute în adăposturi simple, fără dotare tehnică deosebită și cu practicarea furajării la pășune sau, la unele specii, în mare măsură, cu resturi menajere, la care se adaugă tărâțe, porumb, orz, ovăz, rădăcinoase, bostănoase, cartofi, lucernă, masă verde. În acest sistem performanțele zootehnice nu sunt deosebite, producția având un pronunțat caracter sezonier, mai ales pentru acoperirea consumului propriu.
Sistemul semiintensiv de creștere definește exploatația cu un efectiv mai mare de capete de animale. Acceptarea acestui sistem de creștere a animalelor necesită adăposturi modernizate și o dotare corespunzătoare cu echipamente de furajare, adăpare și asigurarea condițiilor de microclimat.
Rasele de animale autohtone au un potenţial de producţie scăzut, dar se remarcă prin grad mare de adaptare la condiţiile de exploatare în sistem extensiv și semi-intensiv, precum şi prin rezistenţă mare la boli. Interesul crescătorilor pentru o anumită rasă scade dacă prin nivelul producţiei aceasta nu asigură eficienţa în exploatare. Ca urmare, efectivul se reduce până la dispariţie.
Pe lângă aceste sume, pentru ovine, caprine, bovine, taurine, fermierii beneficiază și de ajutorul național tranzitoriu (ANT), 24 de lei/cap de ovină și caprină, aproximativ 460 lei/cap de bovină de carne sau circa 110 lei/tona de lapte livrată. Dacă se încadrează în criteriile de eligibilitate, spre exemplu, au ferme mai mari de 10 capete de animale, crescătorii pot beneficia și de sprijinul cuplat, 250 euro/cap de vacă de lapte, 300 euro/cap de vită de carne, 7 euro/cap de oaie și capră. Cuantumul acestei subvenții europene este cel anunțat pentru anul 2015.
(Sursa: Ghidul informativ pentru beneficiarii măsurilor de agromediu și climă 2014-2020, MADR)