Problema stabilirii distanţelor minime de amplasare a fermelor zootehnice faţă de spaţiile de locuit nu e de ieri, de azi. Excesul de zel, neştiinţa sau ignoranţa duc la situaţii total contradictorii în România, raportat la legislaţia europeană, care ar trebui să fie suverană.
La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 119 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest Ordin, la Art. 11, alin. (1) sunt prevăzute distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei. Printre care fermele zootehnice. Problema este că distanţele stabilite de Ministerul Sănătăţii par a nu avea un fundament ştiinţific şi contravin normelor europene, aplicate în multe state din Vestul Europei. Am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne pună la dispoziţie documentaţia tehnică pe baza căreia au fost calculate distanţele, dar până la închiderea ediţiei nu am primit un răspuns. Am întrebat şi la Ministerul Agriculturii dacă li s-a solicitat un punct de vedere pentru stabilirea distanţelor minime la care să fie amplasate fermele, iar răspunsul primit a fost NU, Ministerul Sănătăţii nu a solicitat o astfel de expertiză.
În aceste condiţii, doi specialişti în zootehnie - dr.ing. Daniel Simeanu, Preşedintele Asociaţiei Profesionale a Crescătorilor de Păsări de Carne şi Ouă din judeţul Iaşi şi subsemnatul - Leonard Constantin Stafie - am înaintat Ministrului Agriculturii un memoriu justificativ şi o solicitare pentru crearea unui grup ştiinţific de lucru care să trimită o Notă de fundamentare în vederea modificării Ordinului 119 al Ministrului Sănătăţii. Până acum nici o reacţie din partea MADR.
Prezentarea succintă a câtorva argumente tehnice cuprinse în acest memoriu şi care subliniază erorile ce se regăsesc în legislaţia privind stabilirea distanţelor la care trebuie amplasate fermele faţă de spaţiile protejate puteţi citi în revista Ferma – octombrie 2014!