ALERTĂ pentru crescătorii de bovine! Ce trebuie să facă fermierii?

Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP), membră a Federaţiei Pro-Agro, a cerut ANSVSA măsuri întărite la graniţa cu Bulgaria, astfel încât fermierii români să fie protejaţi, precum şi activarea de urgenţă a Comandamentului antiepizootic central, conform HG 1218/2005.

În acelaşi timp, reprezentanţii crescătorilor şi exportatorilor de bovine au solicitat modificarea de urgenţă a Anexei nr. 1 a HG 1214/2009, listă care cuprinde bolile animalelor pentru care se acordă despăgubiri. Dermatoza nodulară virală (Lumpy Skin Disease) nu se regăseşte în această listă şi, în caz de apariţie a bolii, propietarii animalelor bolnave nu vor fi despăgubiţi, atrage atenţia conducerea ACEBOP.

Până pe 26 aprilie, în Bulgaria au fost confirmate 25 de focare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor (Lumpy Skin Disease) şi există alte cinci suspiciuni de boală, pentru care probele se află în curs de analiză în laborator. Regiunile în care evoluează boala sunt: Haskovo, Stara Zagora, Blagoevgrad si Plovdiv, informează ANSVSA.

Primul focar de dermatoză nodulară virală la bovine a fost notificat de Bulgaria la Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) pe 14 aprilie 2016. Pe 23 aprilie, numărul focarelor în Bulgaria, conform datelor OIE, ajunsese la 15 (600 animale ucise). Un focar era confirmat şi în Macedonia şi 4 focare (704 bovine ucise), în Grecia. Grecia a interzis deja comerţul cu bovine din Bulgaria şi România, iar Turcia a interzis intrarea animalelor cu tranzit prin Bulgaria. Pe 22 aprilie, 30 de camioane cu animale erau blocate la frontiera bulgară cu Turcia, potrivit ACEBOP.

Dezastru economic!

Conform Codului Animalelor Terestre al OIE, o ţară infectată şi care desfăşoară activităţi de eradicare îşi poate recăpăta statutul de „liber de boală” după trei ani de la confirmarea şi eradicarea ultimului focar, ceea ce ar însemna pierderi economice foarte importante pentru crescătorii de bovine, precizează ANSVSA.

Deşi există vaccinuri pentru această boală, ele nu sunt omologate în Uniunea Europeană, iar opţiunea vaccinării nu este fezabilă pentru România în prezent: vaccinarea se face cu un vaccin omolog viu, iar ţara care îl utilizează se consideră o ţară infectată.

Măsurile pe care trebuie să le respecte fermierii

ANSVSA a anunţat că a elaborat şi transmis în ţară un Plan de Contingenţă şi un Manual Operaţional pentru dermatoza nodulară virală a bovinelor.

În vederea evitării introducerii bolii dermatoza nodulară virală a rumegătoarelor (LSD) în exploataţii şi a creşterii măsurilor de biosecuritate, fermierii trebuie să evite:

•Mişcarea neavizată a animalelor între ferme şi, în special, introducerea de animale noi cu status epidemiologic necunoscut;
•Contactul direct sau apropierea de animalele fermierilor din vecinătate;
•Schimburile de autovehicule, maşini, echipament, furaje şi aşternut între ferme;
•Mişcarea necontrolată a muncitorilor între ferme sau în zone ale fermei, în care nu trebuie să aibă acces;
•Vizitatorii în ferme sau vehicule străine – oameni, animale de companie, echipamente şi vehicule;
•Contaminarea prin intermediul animalelor din mediul salbatic, păsarile sălbatice şi vermina (insecte, rozatoare etc);
•Consumarea, de către animalele scoase la păşunat, a apei din râuri şi bălţi;
•Scoaterea la păşunat a animalelor împreună cu animale din exploataţii necunoscute;
•Târgurile de animale neavizate de autorităţile veterinare.

ANSVSA precizează că va continua activităţile destinate pregătirii acţiunilor de intervenţie pentru controlul teritoriului naţional, în cazul în care boala va trece graniţele Bulgariei.

Lumpy Skin Disease afectează doar bovinele!

Dermatoza nodulară contagioasă a bovinelor (Lumpy Skin Disease), boală pentru care România a fost indemnă până în prezent, afectează bovinele (bovine şi bubaline) de toate vârstele, animalele tinere fiind afectate mai grav, precizează ANSVSA.

Boala este produsă de un virus din familia Poxviridae, genul Capripoxvirus, înrudit cu virusul variolei ovine şi caprine. Tulpinile care afectează bovinele şi bubalinele NU infectează şi NU se transmit la ovine şi caprine!

În mod obişnuit, virusul este transmis în mod mecanic, prin vectori (ţânţari, muşte care ciupesc şi căpuşe), dar poate fi transmis şi prin contactul direct cu animalele infectate, prin leziuni ale pielii, salivă, scurgeri nazale, lapte sau material seminal, sau indirect, prin apa şi furajele contaminate.

Semne clinice ale bolii

Boala se manifestă prin febră şi prin apariţia unor noduli pe corp, inclusiv bot, nări, cap, gât, spate, picioare, scrot, perineu, uger, coadă, pleoape şi la nivelul mucoaselor nazală şi bucală. Aceşi noduli pot exprima scurgeri de lichid şi pot avea un centru ulcerat.

Animalele afectate pot prezenta şchiopături şi edeme severe ale pielii şi subcutanate şi pe abdomen şi picioare. Boala mai poate determina inflamaţii ale ugerului, leziuni ale sfârcurilor mamelei, precum şi avort, infecţii intrauterine, sterilitate temporară sau permanentă, atât la tauri, cât şi la vaci.

Potrivit opiniei ştiinţifice a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), din 2015, materialul seminal şi pieile brute provenite de la bovinele infectate prezintă un risc mai ridicat în ceea ce priveşte expunerea şi consecinţele, decât alte produse cum ar fi laptele şi produsele lactate, pieile tratate sau carnea proaspată, preparatele din carne şi produsele din carne de bovine. Conform aceleaşi opinii, nu există dovezi ca factorul uman este important în transmiterea bolii, decât prin utilizare de instrumentar infectat în cazul activităţilor sanitare veterinare sau de însămânţare, ori a nerespectarii măsurilor de biosecuritate în exploataţii.

Agentul etiologic al dermatozei nodulare contagioase a bovinelor este un virus din fam. Poxviridae, genul Capripoxvirus. Acestea sunt virusuri de dimensiuni mari si sunt foarte strâns înrudite antigenic cu virusul variolei ovine, de care nici nu pot fi deosebite prin testele serologice obişnuite. Sunt virusuri foarte rezistente la acţiunea agenţilor fizici si chimici. Temperatura de 55°C le distruge în două ore, iar cea de 65°C în 30 de minute. Mediul intens alcalin sau intens acid le distruge. De asemenea, le distruge formolul 1%, eterul 20%, fenolul 2% şi unii detergenţi. Au o rezistenţă remarcabilă în mediul ambiant. În ţesuturile cutanate necrozate şi uscate rezistă cel puţin 33 de zile.