Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 3

AJUTOR DE STAT de la 5.000 DE LEI la 8.000 DE LEI/CAP DE ANIMAL pentru CUMPĂRAREA DE ANIMALE!

Publicat: 26 noiembrie 2019 - 18:12
1 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

AJUTOR DE MINIMIS, PĂȘUNI ȘI SPRIJIN CUPLAT. Crescătorii de bovine solicită un ajutor de minimis pentru cumpărarea animalelor de la maxim 5.000 de lei pe cap de junincă de lapte la maxim 8.000 de lei pe cap de taur de reproducție, a declarat crescătorul de bovine Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România, ACBCR, exclusiv pentru AGROINFO. Asociația a trimis astăzi o scrisoare ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Scrisoarea a fost transmisă și către AGROINFO.

Cuantumul ajutorului de minimis, cerut de crescătorii de bovine, ar trebui să acopere 50% - 60% din valoarea animalului achiziționat.  Asociația Crescătorilor de Bovine de Carne solicită acest ajutor pentru achiziția de animale pentru o perioadă de minim 5 ani în așa fel încât să fie refăcut efectivul de bovine. scris-oros_bscris-oros-2_bscris-oros-3_bscris-oros-4_b

Maxim 5.000 de lei pe cap de junincă din rasă de taurine de lapte, maxim 6.000 de lei pe cap de junincă din rasă de taurine de carne și maxim 8.000 de lei pe cap de taur de reproducție din rase de carne. Am fi mulțumiți cu aceste sume, sunt cele care ne-au fost acordate în 2016, ultimul an în care crescătorii de bovine au beneficiat de ajutor de minimis, chiar dacă prețurile  la animale au crescut în 2019 cu circa 10%. O junincă gestantă costă aprox. 2.000-2.200 de euro, iar un taur 2.000-3.000 de euro.

Taurii ar trebui să fie cumpărați doar cu avizul Asociației conducătoare a Registrului genealogic (Societate de Ameliorare, conf. Regulamentului european 1012/2016), cu obligația efectuării testării genomice, care determină cu o precizie ridicată valoarea de ameliorare. Este important ca banii cheltuiți de statul român prin ajutoare de minimis, sau alte forme de sprijin, să se regăsească în creșterea valorii economice și mai ales genetice a efectivelor de bovine din România! A declarat Dumitru Grigorean, președintele ACBCR, exclusiv pentru AGROINFO.

Pe lângă ajutorul de minimis, solicitat de crescătorii de bovine, ACBCR a pus pe masa ministrului Agriculturii mai multe propuneri care vizează schimbarea legislației pentru pășuni, modificări la condițiile de obținere a sprijinului cuplat, subvenția europeană care a pornit de la peste 1.000 de euro pe cap de bovină de carne, iar anul acesta s-ar părea că va fi doar cca 250 de euro pe cap de animal.

Inserăm integral scrisoarea Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne transmisă ministrului Agriculturii:

Către:  MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE,
Domnului Ministru NECHITA-ADRIAN OROS
 
Cresterea bovinelor din rase specializate pentru producția de carne s-a dezvoltat în ultimii ani în România în primul rând ca răspuns la problemele de pe piața laptelui, dar și ca o adaptare a fermierilor autonomi la cerințele pieții europene. Dacă ținem cont de condițiile pedoclimatice, suprafața de pășune a României, de experiența și tradiția fermierilor români în creșterea animalelor, putem spune fără îndoială că sectorul de creștere a bovinelor pentru carne este sectorul cu cel mai mare potențial de dezvoltare dintre toate sectoarele agriculturii românești.

De aceea considerăm că acest sector, aflat la început de drum, are nevoie de o atenție deosebită din partea factorilor de decizie, în special din partea M.A.D.R. tocmai pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare a efectivelor din aceste rase și a impune o evoluție pozitivă, atât din punct de vedere economic, cât și a realizării unui progres genetic. O abordare greșită din partea asociațiilor de crescători sau a autorităților ar putea duce chiar la un declin, care ar afecta evoluția viitoare a sectorului pentru mulți ani de acum înainte.

Ca urmare a analizei situației sectorului pe care îl reprezentăm din anul 2012 și în urma consultării cu fermierii din cadrul A.C.B.C.R., venim cu un set de propuneri administrative, financiare și legislative, propuneri de măsuri care se impun a fi luate cât mai urgent, mai ales că lipsa dialogului din ultimii 3 ani se regăsește în multitudinea de probleme cu care ne confruntăm.

I. MĂSURI LEGISLATIVE

1. Instituirea unui set de măsuri pe termen lung pentru sprijinirea crescătorilor de animale, astfel încât aceștia să fie avantajați la atribuire pășunilor, acccesarea sprijinuului financiar pentru suprafețele de pășuni/fânețe și fondurilor care vor fi alocate în exercițiul financiar 2021 – 2027, pentru înființarea/modernizarea exploatațiilor zootehnice.
 Cel puțin la capitolul Plăți directe, crescătorii de animale sunt dezavantajați de modul de acordare și termenul de plată a sprijinului financiar.
 2. În acest moment, crescătorii de animale sunt dezavantajați de unele prevederi legislative și de contradicții între aceste prevederi, în legi diferite, fapt care duce la efecte negative și descurajarea crescătorilor. Câteva din acestea sunt:
 a) Definiția pajiștilor. Chiar dacă U.E. permite modificarea acestei definiții în legislația românească, prin Reg. 2393/2017 care modifică Reg. 1307/2015, până acum nu s-au efectuat aceste modificări, chiar dacă am solicitat acest lucru din anul 2018. Neefectuarea acestei modificări duce la declararea ca neeligibile a unor suprafețe mari de pășuni, cu precădere în zona montană, având ca  rezultat pe termen lung abandonarea acestor terenuri și renunțarea la activitatea agricolă și, mai grav, imposibilitatea reluării activității.
 b) Legea zootehniei a fost adoptata în 2018, după    ani de la depunerea în Parlament, fără consultarea fermierilor și cu prevederi care nu sunt conforme cu realitățile din ferme sau, mai grav, în contradicție cu legislația europeană, respectiv Reg. 1012/2016.
 c) Distanțele între ferme și/sau locuințe/obiective economice reglementate în Ord. 994/2018 (119/2004) provoacă mari probleme în mediul rural, unde presiunea extinderii zonelor de locuit este tot mai mare, casele ajung până “sub geamul fermei”, acest lucru ducând la închiderea multor ferme.
 d) Ord. 19/2006, ordin care în mod normal trebuia abrogat, odată cu intrarea în vigoare a Reg. 1012/2016 a Parlamentului European.
 3. Existența pe piață a unui număr tot mai mare de produse contrafăcute, de proastă calitate, cu ingrediente de origine animală de calitate inferioară și proveniență neclară, sau a produselor pe bază de înlocuitori (brânză fără lapte, salam fără carne) crează o concurență neloială pentru produsele de calitate.

II. MĂSURI ADMINISTRATIVE
 

1. Există, din păcate, tot mai multe situații în care  constatăm că autoritățile statului au o atitudine împotriva celor pentru care ar trebui să lucreze.
Instituții precum A.N.Z., A.N.S.V.S.A., A.P.I.A. și altele ar trebui să lucreze pentru, în sprijinul și împreună cu fermierii și nu împotriva lor, cum se întâmplă de multe ori. Modul arbitrar și uneori ilegal în care au fost soluționate unele solicitări ale fermierilor și/sau ale Asociațiilor denotă o lipsă totală de interes sau, mai grav, interese personale ale unor angajați care nu au ce căuta în sistem.
Se impune o analiză foarte serioasă a unor aspecte punctuale pe care le vom prezenta la prima întâlnire cu conducerea M.A.D.R., în special privind modul în care conducerea A.N.Z. a înțeles să-și îndeplinească atribuțiile de Autoritate Competentă în domeniul ameliorării animalelor.
 2. În continuarea/completarea celor menționate la pct. 1 solicităm o evaluare cît mai rapidă, obiectivă și corectă a tuturor instituțiilor subordonate M.A.D.R. care trebuie să lucreze pentru fermieri nu împotriva lor. Rezultatul  unor abuzuri sau măsuri discreționare nu poate fi decât descurajarea activității și renunțarea la activitate, cu efecte dezastruoase pe termen lung.
 3. Pagubele provocate de animalele sălbatice (urși, lupi, mistreți) sunt tot mai mari, atacurile acestora din ce în ce mai dese și din păcate reacția autorităților, mai ales a M.A.D.R. a fost inexistentă. Am fost abandonați în această luptă inegală cu animalele sălbatice, numărul acestora fiind pur și simplu scăpat de sub control, atacurile asupra animalelor domestice și/sau asupra oamenilor fiind tot mai dese și cu efecte foarte grave.
 4. Instituirea unui set de măsuri pentru promovarea produselor agroalimentare românești, promovare reala, împreună cu asociațiile reprezentative, pe termen lung și pentru toate sectoarele. Măsuri de genul “alege oaia” sau “Casa de comerț Unirea” nu au ajutat în nici un fel fermierii. Se impune o altă abordare a acestui gen de acțiuni, în interesul tuturor - fermieri, procesatori, consumatori - nu măsuri propagandistice și cu efecte zero.
 5. Elaborarea noului Plan Național Strategic, pentru perioada 2021 – 2028 va trebui să țină cont de realitățile agriculturii românești, de tendințele și mai ales necesitățile pe termen lung ale consumatorilor, cu scop precis de a asigura securitatea alimentară pe termen lung.

Menținerea în activitate a unui număr suficient de fermieri și procesatori, care să asigure necesarul de produse agroalimentare de calitate și în cantități suficiente pentru asigurarea hranei ar trebui să stea la baza strategiei pentru viitor.

De asemenea, considerăm că propunerile înaintate de Comisie către Parlamentul European, cuprinse în Proiectele de Regulament supuse dezbaterii acestuia trebuie analizate și dezbătute cu fermierii români iar la unele aspect, mai ales la capitolul Reducerea plăților sau Plafonarea, subiect sensibil și care a fost abordat cu superficialitate intenționată de fosta conducere a M.A.D.R. Inducerea ideii că România va pierde bani dacă se impune plafonarea a fost o dovadă clară că s-a dorit avantajarea celor câțiva fermieri mari care ar pierde bani, fără a se specifica clar că sumele rămase vor fi redistribuite către fermierii mici și mijlocii, sau transferate în pilonul II, respectiv pentru investitii.
Prioritizarea formelor de sprijin, atât din pilonul I cât și din pilonul II, pentru fermele zootehnice/mixte ar stopa declinul fermelor zootehnice fiind necesară chiar o “rezootehnizare” a agriculturii românești, unde “evoluția” este cel puțin îngrijorătoare.
Scăderea efectivelor de bovine în România reprezinta cel mai grav fenomen din agricultură de după 1989, de la 7 mil. în 1985, 5,3 mil. în 1990, s-a ajuns la cca. 1,5 mil. capete în 2019. Trebuie să răspundem urgent la întrebarea: „mai este nevoie de vaci în România?” Care ar trebui să fie efectivul minim de vaci (de lapte si/sau de carne) sub care să nu se mai permită scăderea?
 

III. MĂSURI FINANCIARE

1. Reluarea programului de sprijin prin acordarea „Ajutorului de minimis” pentru achiziția de juninci este o măsură așteptată/solicitată de tot mai mulți fermieri. Rezultatele acestei măsuri au fost foarte bune dar din păcate întreruperea acestui program a fost o decizie greșită. Faptul că statul român nu a fost în stare să mențină această măsură dar în același timp statul vecin (Ungaria) a acordat sprijin pentru achiziția de juninci cetățenilor români ne face să avem serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea sau bunele intenții ale celor care ne conduc cu privire la proprii cetățeni.

Solicitam ca acordarea „Ajutorului de minimis” să fie instituită ca o măsură de sprijin pe termen lung, multianuală, pentru minim 5 ani, cu condiții și reguli care să ducă la eficientizarea activității fermelor mici și, totodată, în sprijinul fermelor mari, care au capacitatea de a furniza material genetic de calitate în cadrul acestui program.
 

2. Având în vedere scăderea drastică a cuantumului S.C.Z/cap animal, mai ales la S.C.Z. Carne, solicităm o analiză urgentă a evoluției sectorului, a condițiilor de eligibilitate și identificare a soluțiilor pentru ca această formă de sprijin să ajungă din nou la o valoare care să asigure fermierilor veniturile necesare continuării/dezvoltării activității.
 3. Propunem ca tineretul bovin de la toate rasele de bovine să beneficieze de sprijin financiar, separat de S.C.Z. carne, pentru abatorizare sau vânzare în viu, cu respectarea unor condiții minime de performanță, respectiv greutatea/clasificarea carcasei, greutate în viu/vârsta maximă.
 4. Problema creditării  agriculturii românești, a poziției reticente a băncilor și mai ales a dobânzilor practicate de acestea a fost semnalată și abordată de foarte multe ori. Promisiuni de rezolvare au fost lansate de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării și/sau M.A.D.R. iar măsurile au fost inexistente. Discrepanța între modul de abordare a acestui subiect în statele membre ale UE., state cu agricultură performantă și România sunt uriașe. Dobânzi pentru investiții în agricultură cu 3 – 5% comparativ cu 10 – 15% spun totul despre șansele noastre de a rezista pe o piață comună tot mai dură.

PREȘEDINTE A.C.B.C.R.,
Ing. Dumitru Grigorean


 

Vizualizat: 27433 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
vasile popescu
|
11. 27, 2019. Wednesday 09:42
da ar fi f corect eu daca am 30 animale nu am pasune si altul o concesionato pe 10ani e corect cei de facut in aceasta privinta e si normal dam la stat 1-2 vitei de 300kg dar pretul de mercurial sa fie de 15lei/kg la viata asa poate incurajam sa tina si tineretul animale
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

FENDT - Medalii de argint la AGRITECHNICA 2019

FENDT - Medalii de argint la AGRITECHNICA 2019

Fendt a obţinut două medalii de argint la Agritechnica 2019. Una pentru "Sistemul de automatizare pentru vehicul şi dispozitive în viticultură" - inovaţie dezvoltată împreună cu Braun Maschinenbau şi care creşte în mod semnificativ performanţele tractoarelor viticole, reducând totodată efortul operatorului de pe tractor. O altă medalie de argint pentru "Fendt IDEALDrive" prin care braţul de direcţie şi volanul este înlocuit cu un joystick plasat pe cotiera din stânga şi care integrează toate funcţiile braţului de direcţie, de la volan la indicator, crescând astfel vizibilitatea şi manevrabilitatea în timpul recoltării. Combina IDEAL Drive este prima maşină agricolă autopropulsată, cu comandă completă prin joystick.

 

Interviu cu Radu Tălpan - brand manager Fendt, MEWI

Reporter: Gheorghe Ghişe

Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019

Bancul zilei

Doi tractorişti

Doi tractorişti
Doi tractorişti scot pita ,slana, bat o ceapă de roata de la tractor şi se pun să mănânce. Detalii