Veterinarii români au depistat, până în 18 septembrie 2015, 18 bovine infestate cu Boala Limbii Albastre (Bluetongue). Toate animalele bolnave sunt din judeţul Botoşani, în care anul trecut a fost un singur caz confirmat, deşi epidemia de Bluetongue a cuprins 32 de judeţe. Deocamdată sunt cazuri izolate şi situaţia este sub control. Ce trebuie să faceţi ca să preveniţi apariţia bolii?
Potrivit notificărilor Organizaţiei Internaţionale pentru Epizootii (OIE), până în 18 septembrie 2015, veterinarii din România au confirmat, în total, 18 bovine infestate (din 47 de animale suspectate) cu serotipul 4 al virusului Bluetongue, care a circulat şi anul trecut pe teritoriul ţării noastre, în trei comune din jud. Botoşani.
Cazurile de infestare cu Bluetongue confirmate de veterinarii români sunt în Bobuleşti -12 cazuri, Ştefăneşti - 2 bovine infestate, Bădiuţi - 4 bovine. Toate animalele provin din gospodăriile populaţiei. Potrivit ANSVSA, până în 15 septembrie boala fusese confirmată la 10 bovine, în 4 focare, din localitatea Bobuleşti şi în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 km, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor, cu excepţia animalelor destinate abatorizării.
Boala limbii albastre este cauzată de un virus din genul Orbivirus, transmis prin înţepătura unor specii de insecte hematofage, din genul Culicoides şi nu prin contactul direct între animale. Boala afectează rumegătoarele domestice și sălbatice (de cele mai multe ori oi, dar și vite și capre) şi are caracter sezonier. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, procentul de îmbolnăvire putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.
Din literatura de specialitate reiese că o insectă hematofagă poate călători până la 1,5– 2 km/zi într-o zonă, iar în anumite condiţii meteorologice (vânturi predominante pe o anumită direcţie şi perioadă, în condiţii favorizante), insectele pot fi purtate la distanţe mult mai mari, ce pot atinge până la 200 km/zi. În Europa, în momentul de faţă, se presupune că virusul circulă în mai multe zone din partea de sud a continentului, ca: Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, în unele zone din Italia, Franţa și Ungaria, informează ANSVSA.
Potrivit datelor OIE, şi în Ungaria, până în 21 septembrie 2015, au fost diagnosticate 3 noi cazuri de Bluetongue la bovine, în 2 localităţi, pe lângă cele două cazuri de infestare la bovine confirmate deja, în timp ce în Franţa, numărul animalelor la care a fost confirmată boala până în 18 septmebrie 2015 a crescut cu 42 de bovine şi 3 ovine, din mai multe ferme din centrul ţării, după ce fuseseră deja diagnosticate cu Bluetongue 27 de bovine şi 6 ovine dintr-o fermă.
Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate, precizează ANSVSA.
Bluetongue nu se transmite la alte specii de animale sau la oameni. Boala poate fi tratată doar local, de aceea este extrem de importantă prevenirea bolii. Aceasta se face prin dezinsecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala.
Măsuri pentru prevenirea apariţiei Bolii limbii albastre
Pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor, ANSVSA recomandă crescătorilor de animale să aplice următoarele măsuri:
- anunţarea medicului veterinar despre orice intenţie de cumpărare sau introducere de noi animale în exploataţie;
-observarea permanentă a bovinelor, ovinelor şi caprinelor pe care le deţin; orice modificare a stării de sănătate a animalelor va fi anunţată medicului veterinar;
-efectuarea curăţeniei în adăposturi şi în jurul acestora;
-aplicarea, pe pereţii adăpostului, de vopsele ce conţin substanţe repelente, care să ţină insectele la distanţă;
-instalarea la ferestrele adăposturilor de plase cu ochiuri mici, de 1-3 mm, aspersate cu insecticide, cu asigurarea ventilaţiei corespunzătoare;
-verificarea/repararea permanentă a instalaţiilor de adăpare şi prevenirea revărsarii de apă din jgheaburi, scurgerea apei din instalaţii;
-evacuarea eficientă a purinului şi dejecţiilor animalelor şi acoperirea acestora cu substanţe chimice;
-îndepărtarea gunoiului de grajd (care constituie un biotop favorabil dezvoltării insectelor) din apropierea adăpostului şi de pe platforma de gunoi şi efectuarea de dezinsecţii periodice;
-efectuarea de dezinsecţii periodice în adăposturi;
-tratamentul periodic ale bovinelor, ovinelor şi caprinelor cu substanţe insecticide sau insectifuge;
-între orele 18.00 şi 6.00, bovinele, ovinele şi caprinele să fie ţinute, pe cât posibil, în adăposturi;
-efectuarea operaţiunilor de îmbarcare/debarcare a animalelor destinate vanzării când atacul vectorilor este diminuat, cu mijloace de transport protejate împotriva insectelor (închidere etanşă, ventilaţie artificială forţată, etc.), cu respectarea măsurilor de bunăstare a animalelor;
-dezinsecţii ale mijloacelor de transport.