Demersul Fundaţiei Revistei Ferma cu privire la modificarea legislaţiei Camerelor Agricole, în sensul revenirii la atribuţiile cu drept de decizie pentru fermieri, are la bază şi luările de poziţie ale reprezentanţilor asociaţiilor profesionale, declanşate de apariţia OUG 58 din 2013.
Nu-ţi trebuie foarte multă ştiinţă să compari atribuţiile Camerelor Agricole din Legea 283, modificată de Legea 122 din 2012 cu cele din Ordonanţa 58 şi să îţi dai seama imediat că sunt complet diferite! La momentul respectiv, vocea agriculturii a devenit extrem de puternică în declaraţiile cu referire la noile prevederi legislative. Dar MADR-ul a rămas impasibil la solicitările fermierilor...
Inevitabil te întrebi de unde atâta înverşunare pe Ministerul Agriculturii împotriva legii adoptată de Parlament, încât să-i schimbe substanţial conţinutul? Răspunsul vine tocmai din litera legii şi doi factori se distanţează vizibil: banii şi puterea!
Să ne oprim puţin la bani... Legea 283 din 2010 prevedea, la Art. 20 (Finanţarea Camerelor Agricole), şi surse de finanţare atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate (punctul h). Să amintim că numai în exerciţiul financiar 2007-2013, asistenţa tehnică a beneficiat de 370 de milioane de euro, iar formarea profesională de 119 milioane euro. Vorbim de fonduri europene nerambursabile, care nu presupuneau cofinanţare, nici individuală şi nici de la bugetul naţional. Pe scurt, aproape jumătate de miliard de euro care puteau fi gestionaţi de Camerele Agricole şi cheltuiţi pentru ceea ce erau alocaţi, adică pentru asistenţa tehnică, s-au dus pe proiecte pompoase de informare şi formare, ambiţii personale şi consultanţă nespecializată... Bine-nţeles, implementarea Măsurii 111 s-a făcut de către MADR, iar în acest context devine clar de ce Legea 283 a Camerelor Agricole se bătea cap în cap cu interesele ministeriale...
Ne-am luptat încă de pe vremea când era Cioloş ministru, i-am solicitat personal ca Măsura 111 să ajute fermierii la capitolul informare, inclusiv prin implicarea publicaţiilor de specialitate! Să nu se ducă din nou banii pe ochi frumoşi şi pe proiecte la indigo, aşa cum s-a mai întâmplat... Mai mult, Fundaţia Revistei Ferma a solicitat MADR, în ianuarie 2014, un răspuns clar la întrebarea “Pe ce s-au cheltuit banii de pe Măsura 111?”. Răspunsul primit a fost pe lângă întrebare şi nu a rezolvat problema ridicată de noi. Ce ştim e că MADR a cheltuit banii pentru formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe printr-un Ordin de ministru (Ordinul 251/5.12.2012) iar despre cum s-au organizat şi ce impact au avut caravanele de informare mâncătoare de fonduri europene am scris pagini întregi. Vorbim, totuşi, despre o sumă colosală, pentru că 500 de milioane de euro nu sunt de ici, de colo!
Ce-ar fi fost dacă de gestionarea acestor fonduri s-ar fi ocupat Camerele Agricole, structuri ale fermierilor care în Legea 283 aveau atribuţii clare în această direcţie? Probabil că asistenţa tehnică s-ar fi acordat cu adevărat, gradul de succes în ceea ce priveşte implementarea proiectelor ar fi crescut cu el şi, la final, absorbţia fondurilor europene ar fi înregistrat un procent mai apropiat de nevoile reale ale agriculturii româneşti.
În actualul exerciţiu financiar alte sute de milioane de euro pentru informare, formare profesională şi diseminare îşi aşteaptă proiectele. Camerele Agricole vor trece din nou pe lângă bani? Dacă sunteţi de acord ca atribuţiile acestor structuri ale fermierilor să rămână limitate, fără nici o putere de reprezentare şi de decizie, atunci e simplu: NU semnaţi petiţia care susţine proiectul Fundaţiei Revistei Ferma. Însă dacă vreţi o schimbare şi aderaţi la obiectivele proiectului, mai multe despre acesta citiţi aici: http://www.agroinfo.ro/camere-agricole. Măcar să încercăm să facem ceva!
Într-un editorial recent l-am numit trădător pe Ministrul Agriculturii. Nu a avut nici o reacţie, ceea ce înseamnă că aceeptă această situaţie. E un cuvânt prea dur? Trădarea înseamnă abandonarea în mod perfid sau laş (trecând de partea adversă)... deci cum ar trebui să se numească abandonarea celor pe care ar trebui să îi reprezinţi la nivel guvernamental? Să-i spunem SABOTOR? Pentru cei care vor şuşoti pe la colţuri la citirea noului calificativ, sabotajul este acţiunea de zădărnicire intenţionată a unui lucru sau a unei activităţi (conform DEX). Cum am putea să definim altfel decizia Ministerului Agriculturii de a goli de conţinut o lege elaborată în favoarea agricultorilor, prin adoptarea unei ordonanţe care legiferează, negru pe alb, atribuţii ale fermierilor... fără absolut nici o putere de decizie?!
Dănuţ RADIŞ
FUNDAŢIA REVISTEI FERMA
www.fundatiaferma.ro
Acest editorial a fost publicat in REVISTA FERMA nr. 9(148), 15-31 mai 2015