Reclama header big full
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

Camerele Agricole - de unde şi până unde?!

Publicat: 20 aprilie 2015 - 14:05
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

De unde începe puterea şi răspunderea fermierilor, atribuită prin Camerele Agricole şi unde se încheie? Sau cum? Dacă privim în urmă, proiectul a pornit bine, apoi s-a împotmolit iar acum continuă... în defavoarea fermierilor!

Articol apărut în revista FERMA nr. 7(146), 15-30 aprilie 2015

Editorialul din revista Ferma nr. 7(146)/2015, pe care îl puteţi citi în pagina 3, redă succint transformarea Legii 283 din 2010, după multe transformări legislative, într-o formă fără fond, atribuţiile foarte importante stabilite în favoarea Camerelor agricole şi, implicit, a fermierilor, fiind pur şi simplu eliminate de OUG nr. 58 din 2013 a Guvernului României. La care, evident, şi-a adus aportul nemijlocit Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Dar să trecem puţin prin procesul legislativ care a dus la ceea ce astăzi cu greu putem numi Cameră agricolă, dacă ar fi să ţinem cont de cum arată şi cum funcţionează aceste structuri în alte state UE.

Propunere pentru înfiinţarea Legii Camerelor Agricole
În ianuarie 2009 era înregistrată la Camera Deputaţilor propunerea legislativă pentru înfiinţarea Camerelor Agricole, avându-i ca iniţiatori pe: Victor Surdu, Ioan Chelaru, Ioan Munteanu, Gheorghe Antochi, Culiţă Tărâţă, Stelian Fuia.
În proiect, la art. 2, se specifică faptul că aceste structuri sunt "organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică", care acţionează în interesul fermierilor şi a tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură şi ramurile conexe acesteia. La art. 5 se menţionează: "Funcţionarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferenţiate pe tipuri de agricultură".
Potrivit art. 10, la nivel judeţean, fiecare Cameră Agricolă urma să aibă în componenţa de conducere câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii, un reprezentant desemnat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, un reprezentant desemnat de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice şi 6 reprezentanţi ai formelor asociative, sindicale şi patronale judeţene din agricultura, afiliate la o structura organizată la nivel naţional. Aşadar, se poate constata că două treimi din structura de conducere a Camerelor Agricole Judeţene erau reprezentanţi ai fermierilor!
În final era publicată o listă cu zece direcţii din cadrul ministerului care urmau să fie restructurate.
Dintre atribuţiile Camerelor Agricole locale şi judeţene menţionăm: formularea de propuneri de acte normative sau care stau la baza unor acte normative; avizarea, sub sancţiunea nulităţii absolute, scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru activităţi altele decât cele destinate activităţilor agricole.
În mai 2009, premierul Emil Boc îşi exprimă punctul de vedere şi în final menţionează că Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. La rândul său, în iulie 2010, preşedintele Traian Băsescu elaborează o cerere de reexaminare a legii, propunând eliminarea prevederilor referitoare la preluarea personalului de la unităţi din subordinea, coordonarea sau autoritatea MADR.

camerele-agricole_INTERZIS-FERMIERILOR_b

Legea, adoptată într-o formă modificată
În decembrie 2010, Parlamentul României adoptă Legea Camerelor Agricole, dar sub o formă modificată, astfel încât deciziile urmau să se ia la nivel politic. Asta deoarece sunt operate modificări privind structura de conducere, fiecare comitet judeţean de iniţiativă urmând să aibă în componenţă 7 membri, dintre care numai 3 reprezentanţi ai formelor asociative! Puterea decizională era atribuită reprezentanţilor ministeriali.
De asemenea, potrivit art. 22, devine obligatorie consultarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, la implementarea unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi scoaterea terenurilor din circuitul agricol.
În final, lista unităţilor ce urmează a fi restructurate se reduce de la 10, la doar 3!
Sunt publicate şi normelor metodologice de aplicare a legii nr. 283/2010.

Noi modificări, o nouă lege!
În iulie 2012, se aduc noi modificări Legii Camerelor Agricole, prin adoptarea  Legii nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010. Un aspect important, cu efect devastator pentru fermieri, este încadrarea camerelor agricole ca fiind de interes public. Asta schimbă radical situaţia şi vom vedea de ce în ediţiile viitoare.
Pe de altă parte, structura de conducere este şi ea modificată, ajungându-se la 11 membri, dintre care 8 reprezentând formele asociative din agricultură. Aşadar, li s-a dat fermierilor mai multă putere, dar nu li se vor mai atribui fonduri de la buget pentru organizare şi funcţionare.

Emiterea OUG nr. 58/2013...
Modificările adoptate de Ordonanţa de Urgenţă schimbă radical vechea lege şi îi nemulţumesc pe fermieri, care acuză politizarea camerelor agricole, precum şi faptul că nu au fost consultaţi de minister la elaborarea proiectului, deşi au cerut acest lucru. Din lista de atribuţii principale ale Camerelor Agricole nu mai apare niciuna dintre cele menţionate în forma iniţială!

... şi modificările legislative continuă!
Senatorul Tánczos Barna şi deputatul Szabó Ödön au propus ca noile Camere Agricole, înfiinţate conform Legii 283/2010, să aibă maxim 3 vicepreşedinţi, în loc de unul, în Biroul Permanent al Colegiului Judeţean al Camerei agricole judeţene. Cele două poziţii în plus nu ar fi remunerate. Prin această modificare, Biroul Permanent al Colegiului Judeţean al Camerei agricole ar urma să fie format din 9 membri: 1 preşedinte, maxim 3 vicepreşedinţi, 1 secretar şi maxim 4 membri, aleşi prin vot direct, secret şi succesiv de membrii Colegiului Judeţean al Camerei agricole.
Un alt proiect, iniţiat de 13 deputaţi, prevede să fie acordate încă nouă luni pentru constituirea camerelor agricole judeţene, având în vedere că doar 14 Camere Agricole au fost înfiinţate în cele 6 luni prevăzute de OUG 58/2013.

Va urma...

Vizualizat: 17142 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

Punct de vedere al CAN cu privire la articolul „Legea Camerelor agricole e după chipul şi asemănarea guvernanţilor...”

Punct de vedere al CAN cu privire la articolul „Legea Camerelor agricole e după chipul şi asemănarea guvernanţilor...”

După publicarea articolului cu titlul „Legea Camerelor agricole e după chipul şi asemănarea guvernanţilor... lipsită de conţinut!”, Camera Agricolă Naţională a trimis un punct de vedere oficial pe adresa redacţiei. Iată precizările CAN!

Legea Camerelor agricole e după chipul şi asemănarea guvernanţilor... lipsită de conţinut!

Legea Camerelor agricole e după chipul şi asemănarea guvernanţilor... lipsită de conţinut!

Ministrul Daniel Constantin s-a dovedit a fi un mare trădător al interesului celor pe care îi reprezintă la nivel guvernamental - producătorii agricoli. 

Fermierii vor modificarea Legii Camerelor Agricole. Cu ce propuneri au mers liderii CA la MADR?

Fermierii vor modificarea Legii Camerelor Agricole. Cu ce propuneri au mers liderii CA la MADR?

Preşedintele Camerei Agricole Naţionale (CAN) - Cornel Stroescu şi primvicepresedintele CAN – Severică Covaciu, alături de preşedinţi ai camerelor agricole din ţară, s-au întâlnit cu reprezentanţii MADR şi secretarul de stat – Daniel Botănoiu pentru a dezbate necesitatea modificării legislaţiei în vigoare cu privire la camerele agricole private.

Cornel Stroescu a fost ales preşedinte interimar al Camerei Agricole Naţionale

Cornel Stroescu a fost ales preşedinte interimar al Camerei Agricole Naţionale

Cornel Stroescu, președintele ales al Camerei Agricole Mehedinți, a fost inițiatorul acestui prim pas spre organizarea la nivel național al celor 14 camere agricole care au reușit să se formeze la nivel județean.

Primele acţiuni ale Camerei Agricole Neamţ

Primele acţiuni ale Camerei Agricole Neamţ

Începând cu 20 ianuarie 2014, Camera Agricolă (CA) Neamţ a angajat, prin concurs, cinci funcţionari cu normă întreagă: un manager de proiecte, un economist, un jurist şi doi consilieri.

Camerele Agricole s-ar putea trasforma în birouri de consultanţă, potrivit noului program politic al Guvernului

Camerele Agricole s-ar putea trasforma în birouri de consultanţă, potrivit noului program politic al Guvernului

Întărirea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea cercetării pot contribui la transformarea Camerelor agricole în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural, propune programul politic al Guvernului Ponta III.

Senatul a respins propunerile preşedintelui Băsescu de modificare a legii camerelor agricole

Senatul a respins propunerile preşedintelui Băsescu de modificare a legii camerelor agricole

Senatul a respins, în 17 februarie 2014, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu cu privire legea camerelor agricole.

S-a constituit Colegiul Judeţean al Camerei Agricole Sălaj

S-a constituit Colegiul Judeţean al Camerei Agricole Sălaj

Fermierii din judeţul Sălaj au ales în luna noiembrie membrii Colegiului Judeţean al Camerei Agricole. Cei 24 de membri au primit miercuri de la prefectul Ionel Ciunt atestatele de membri ai structurii menţionate, în cadrul ceremoniei desfăşurate la sediul din Zalău al Direcţiei Agricole.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ce trebuie să ştii înainte să începi un proiect horticol

Ce trebuie să ştii înainte să începi un proiect horticol

Pentru demararea unui proiect în domeniul horticol pentru construirea de sere sau solarii este necesară urmărirea unor "paşi" relativ simpli dar de foarte multe ori mai puţin cunoscuţi. Ciprian Suciu, consultant oferă câteva sfaturi pentru cei care vor să înceapă un proiect horticol prin accesarea de fonduri europene. Specialiştii Brinkman oferă proiecte tehnice complete în domeniul horticol.

Interviu cu Ciprian Suciu, consultant.

Reporter: Gheorghe Ghişe

Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! Fermy Show - Tratamentul la sămânță

Bancul zilei

Drumul spre casă

Drumul spre casă
Un beţiv, în drum spre casă, se împiedică şi cade. Se ridică cu greu, porneşte şi iar cade. Detalii