Statele cu o agricultură competitivă, cu ferme mari şi eficiente se preocupă de calitatea mediului, rezervarea peisajelor şi dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale, se arată în studiul "Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013", al Institutului European din România.
„Amintim aici statele nordice dar şi Marea Britanie. Pentru statele mai puţin dezvoltate, cu ferme mici şi numeroase, dar mai ales cu o populaţie importantă care se ocupă de agricultură, este vitală menţinerea unei politici agricole care să subvenţioneze într-o formă sau alta fermele, pentru a putea face faţă concurenţei pe piaţa agricolă comunitară. Pe poziţia aceasta se situează multe din statele nou aderate (inclusiv România), dar şi altele care au un sector agricol important (Italia, Portugalia, dar şi Franţa)”, se arată în document.
Conform studiului, prin noua Politică Agricolă Comună, distribuţia sprijinului prin plăţi directe se va face mai 'echitabil' între statele membre şi anume decalajul plăţilor la hectar se va reduce gradual cu câte o treime faţă de media plăţilor directe din UE27.
„Pentru România (care este până în 2016 încă în procesul de 'phasing-in' în ceea ce priveşte convergenţa plăţilor directe) va rămâne valabilă completarea plăţilor directe din bugetul naţional. Considerăm că această opţiune se înscrie în filozofia anterioară a PAC şi că nu reflectă, aşa cum se afirmă, unul dintre principiile acestei reforme şi anume eliminarea referinţelor istorice. Se prevede ca sprijinul direct care depăşeşte valoarea de 5000 euro să se acorde doar fermierilor care sunt angajaţi activ în activităţile agricole. Considerăm că această propunere vine în întâmpinarea unui deziderat major care să împiedice disiparea fondurilor destinate sprijinirii fermierilor, însă va fi extrem de dificil de implementat deoarece o astfel de măsură ar putea mări birocraţia şi mai ales va fi restrictivă pentru fermierii - persoane fizice”, arată studiul IER.
Această măsură, dacă va rămâne în vigoare, va trebui adaptată condiţiilor mai ales în ceea ce priveşte implementarea şi va trebui temeinic pregătită în prealabil pentru a nu exista riscul ca unii fermieri să nu poată primi sprijinul cuvenit deorece nu au evidenţe contabile clare.
Studiul mai arată că statele membre pot acorda o plată fermierilor din zonele montane şi din alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice şi care sunt eligibili pentru schema de plată de bază şi ale căror exploataţii se află integral sau parţial în acest tip de zone, în scopul compensării costurilor suplimentare şi pierderilor de venit suportate de fermieri din cauza constrângerilor impuse producţiei agricole în zonele în cauză.
sursa: Agerpres