Fermierii elveţieni de la Firiteaz: „Iubim România pentru că ne-a oferit pământ”

Christian Hani a venit din Elveţia în 2004, imediat ce a absolvit facultatea, pentru că a dorit să înfiinţeze o fermă împreună cu familia. A venit cu părinţii, soţia, sora şi cumnatul. Motivul pentru care nu au făcut agricultură acasă este că în Elveţia terenurile arabile sunt foarte scumpe şi se tranzacţionează rar, 60 la sută din teritoriul ţării fiind acoperit de munţi.

Pentru agricultură este nevoie de iniţiativă şi organizare
Astfel încât, potrivit acestora, pentru a începe o afacere cu produse bio, cea mai bună oportunitate a venit din partea României. „România este aproape de Europa de Vest şi am avut posibilitatea de a cumpăra teren aici. Ungaria sau Ucraina ar fi fost alte opţiuni, dar în aceste ţări nu a fost posibil să cumpărăm terenuri. Ne-am gândit şi la America de Sud, dar este foarte departe şi terenurile sunt deja mai scumpe decât în România”, povesteşte Christian Hani, care împreună cu familia a înfiinţat, în satul arădean Firiteaz, ferma Biofarmland.

România este un loc ideal pentru a face agricultură, „dacă există iniţiativă şi organizare”, a spus Tatăl lui Christian, Theo Hani.

În Elveţia sau Germania „nu prea mai e loc pentru tineri care să îşi dezvolte afaceri în agricultură”
Aşadar, fermierii elveţieni afirmă că iubesc România foarte mult, ca pe propria ţară. „Iubim România pentru că ne-a oferit posibilitatea unui nou început. Ne-a oferit pământ, ceea ce în Elveţia nu găseam pentru a face agricultură. România are loc de dezvoltare, este chiar la început în unele privinţe, de aceea e loc şi pentru noi, care vrem să facem lucruri noi aici. În Elveţia sau Germania, lucrurile sunt deja puse la punct şi nu prea mai e loc pentru tineri care să îşi dezvolte afaceri în agricultură”, spune Christian, citat de Mediafax.

Tânărul fermier susţine că la înfiinţarea fermei cu 800 de hectare de teren a întâlnit dificultăţi birocratice „normale pentru o ţară străină”, dar se declară încrezător în viitorul agriculturii bio. Profitul din această afacere, care, deşi „nu este uriaş”, le permite să facă investiţii în fiecare an. „Credem în sistemul fermierului ţărănesc ca fiind cel mai original şi unitar pentru corp, suflet şi spirit. Cu ceea ce facem, dorim să promovăm agricultura biologică în România şi să aducem un aport în dezvoltarea durabilă a ţării”, spune Christian.

Fermierii elveţieni lucrează cu grijă solul
Elveţienii lucrează cu grijă pământul cumpărat sau luat în arendă în satul Firiteaz pentru ca acesta să nu îşi piardă calităţile, spunând că „agricultura nu are nevoie de otravă şi îngrăşăminte artificiale. Solul este baza producţiei de alimente şi astfel baza vieţii. Trebuie să avem grijă de sol. Din acest motiv, cultivăm suprafeţele noastre fără plug şi doar biologic”, afirmă Christian. Potrivit acestuia, tehnica de cultivare fără plug permite menţinerea fertilităţii naturale a solului.

Pentru a păstra calităţile pământului, tinerii fermieri cultivă prin rotaţie diverse plante. În primii doi ani cultivă trifoi alb, pentru că acesta creşte des şi sufocă buruienile, care astfel dispar de pe terenul respectiv. În următorii ani cultivă grâu, ovăz, grâu spelta şi orzoaică, iar în ultimul an cultivă secară sau floarea soarelui.

Producţia de cereale bio merge la export
Cerealele bio obţinute în ferma elveţienilor din Arad merg, în proporţie de 90 la sută, la export, în Elveţia şi Germania. Pentru că cerealele sau celelalte culturi bio se obţin în cantităţi mai mici, preţul acestora este mai mare, astfel că nu prea se caută în România.

Cu toate acestea, fermierii bio sunt optimişti şi spun că cererea de astfel de produse este în creştere şi la noi în ţară. „Este o piaţă în creştere, dar înainte de orice este nevoie de procesare a produselor bio şi în România. Noi dorim să producem alimente biologice cu valoare integrală, după principiul calitate înainte de cantitate”, afirmă Hani.

În schimb, producţia elveţienilor de plante medicinale bio se vinde în proporţie de 90 la sută în România.
În ceea ce priveşte planurile de viitor, aceştia susţin că întenţionează să îşi extindă afacerea cu produse bio prin înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi şi de viţă de vie.
sursa: Mediafax