Poluarea cu deşeuri miniere, din zona Moldova Nouă, afectează aproape 18.000 de hectare de teren şi peste 30.000 de locuitori din România şi Serbia, a declarat, luni, Cornel Popovici Sturza, coordonator al Grupului Ecologic de Colaborare Nera.
Problema a intrat în atenţia GEC Nera, care derulează, în colaborare cu ONG-uri din ţara vecină, proiectul 'Poluarea cu deşeuri miniere pe Dunăre, realitate şi in acelaşi timp, bombă mediatică', menit să tragă un semnal de alarmă în privinţa pericolului reprezentat de iazurile de decantare a apelor de mină de la Tăuşani şi Boşneag.
Potrivit celor implicaţi în proiect, la cinci ani de la sistarea activităţii, exploatarea minieră de la Moldova Nouă continuă să producă grave probleme de mediu, vântul antrenând în atmosferă cantităţi importante de pulberi de steril de la baza celor două iazuri uscate.
Iazul Tăuşani a fost, deja, închis, iar pentru ecologizarea lui a fost alocată de la Ministerul Economiei o primă sumă de bani, în valoare de 9,5 milioane lei. Pentru celălalt iaz, însă, nu a fost întocmit nici măcar bilanţul de mediu, spune Rodica Didei, şef Serviciul Monitorizare din APM Caraş-Severin.
Valoarea proiectului derulat de GEC Nera este de peste 62.000 de euro, din care 80 la sută reprezintă finanţare europeană, diferenţa fiind asigurată de către Guvernul României, GEC Nera şi partenerii săi.
Proiectul, prezentat luni publicului, la sediul Agenţie pentru protecţia mediului Caraş-Severin, este implementat în parteneriat cu Asociaţia Novo Skola Plus 'Dositej Obradovici' din Bela Crkva - Serbia şi Consiliul Local al comunei Pojejena, din judeţul Caraş-Severin şi va fi finanţat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia.
Implementarea proiectului include şi un concurs de anchete jurnalistice, destinate informării corecte a publicului, privind cauzele şi principalii responsabili pentru poluarea transfrontalieră cu deşeuri miniere, care provine de la iazul de decantare a apelor de mină Tăuşani şi Boşneag, aparţinând S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă.
Concursul, la care vor participa jurnalişti independenţi din Serbia şi România, se va realiza în perioada februarie - noiembrie şi constă în realizarea şi publicarea în media scrisă şi electronică (exceptând Internetul) a unei anchete pe această temă.
La sfârşitul perioadei de concurs, va avea loc eco-festivalul presei de mediu, ocazie cu care se vor decerna şi premiile.
Sursa: Agerpres