MADR: Doar 30 de produse tradiţionale au fost reatestate în baza noii legislaţii

„După noua legislaţie din domeniul produselor tradiţionale au fost atestate 30 de produse realizate de 10 producători, iar 51 de dosare de la alţi 10 operatori economici au fost respinse. Acest lucru arată că există mai multă rigoare în verificarea documentaţiei şi în atestarea produselor. Deocamdată au venit şi cei care aveau atestatul vechi, dar şi alţi producători care vor să se ateste pe noile condiţii. E adevărat că acum mult mai greu pot obţine atestatul de produs tradiţional pentru că am introdus o serie întreagă de condiţii şi criterii. Aş putea spune că actualele condiţii sunt un pic mai drastice, dar cred că astfel s-a făcut un pas important vizavi de calitatea produsului, protecţia şi interesul consumatorului. Dacă vrem să ieşim pe piaţa internaţională, România ar trebui să se axeze în viitor pe calitate constantă”, a declarat Viorel Morărescu, director general în Ministerul agriculturii, pentru Agerpres.

Documentaţia le dă bătăi de cap producătorilor
Acesta a precizat că mulţi producători întâmpină dificultăţi în întocmirea şi scrierea unui caiet de sarcini în vederea atestării produselor tradiţionale, chiar dacă sunt buni în ceea ce fac şi din acest motiv specialiştii madr au decis să-i ajute la întocmirea documentaţiei. „Lucrurile se desfăşoară un pic mai greu pentru că, pe de o parte, sunt oameni care produc foarte bine, dar nu au o abilitate prea mare de a scrie un caiet de sarcini. Am transmis un document la Camerele agricole şi consiliaţi de cei de la direcţiile agricole vrem să-i ajutăm să întocmească caietul de sarcini. Ei au dreptul să perceapă nişte taxe pentru anumite proiecte, dar sugestia mea este să-i ajutăm, iar dacă va fi contra-cost să fie o sumă modică, comparativ cu o firmă de consultanţă care are preţuri destul de mari. Producătorii mai plătesc şi costurile pentru analize şi o serie întreagă de avize, sume deloc neglijabile”, a explicat reprezentantul MADR.
În ceea ce priveşte numărul total de produse tradiţionale estimat că îl va avea România după expirarea termenului limită de atestare, Morărescu a precizat că vor rămâne „doar atâtea câte trebuie”.
Conform condiţiilor incluse pe noua legislaţie, pentru atestarea unui produs tradiţional, în primul rând acesta trebuie fabricat pe teritoriul României. De asemenea, produsul nu trebuie să aibă în compoziţie aditivi alimentari, materia primă trebuie să fie locală, iar în accepţiunea europeană acest lucru înseamnă naţional. Procesul tehnologic şi modul de procesare al produselor trebuie să aibă o caracteristică tradiţională iar reţeta trebuie să fie transmisă de generaţii. Agerpres