CINE MAI ARE TEREN AGRICOL DE VÂNZARE? PĂMÂNTUL BUN S-A VÂNDUT DEMULT, NOUA LEGE A VENIT TÂRZIU!

Potrivit estimării Parlamentului European de acum 2 ani, 40 la sută din terenurile agricole din România aparţin străinilor. Fărâmiţate prin vânzări succesive, de multe ori către interpuşi şi speculanţi, suprafeţe imense din Bărăgan şi vestul ţării au ajuns să se umple de buruieni ori să aducă profit unor firme străine., fără ca agricultorii români să aibă şansa de a le cumpăra şi cultivă.

Dorin Zorici, fermier: ”În zona noastră a fost achiziţionata de străini cam 40% din suprafaţa arabilă şi a fost cel mai bun teren”.

Noua lege a vânzării terenurilor agricole, cu reguli care restricționează accesul străinilor la terenurile agricole din România și a speculanților, a venit târziu.  În vigoare acum, impune ca parcelele să nu fie înstrăinate mai devreme de 8 ani decât cu plata unor taxe uriaşe.

Înainte de orice înstrăinare a pământului se va face o listă de cumpărători prioritari, care, în teorie, îi favorizează pe localnicii care lucrează terenul.

Noua lege face posibilă înstrăinarea unei parcele agricole abia după 8 ani fără taxe. Dacă ţine să facă acest lucru înainte de termen, proprietarul plăteşte un impozit de 80% din diferenţa dintre cât a plătit pe teren şi cât urmează să primească pe el.

Noua lege impune mai multe verificări, înainte de a permite vânzarea unei bucăţi de pământ. Chiar dacă deţinătorul parcelei primeşte o ofertă bună, nu poate să încheie contractul până nu anunţ[ la Primărie.

Aici se va face o listă numită “de preempţiune”. În faţa oricărui străin care pune pe masă cărămida cu bani, au prioritate la cumpărare întâi rudele şi asociaţii proprietarului. Urmează proprietarii investiţiilor de pe acel teren, pomicultură, viţă de vie, hamei sau irigaţii. Apoi, arendaşii parcelelor vecine, tocmai pentru a încuraja extinderea. Urmează fermierii localnici, agricultorii din alte zone şi, în final, statul român.

Florentin Bercu, directorul Uniunii Cooperativelor: ”Înainte se afişa doar la nivelul Primăriei şi online, acum au obligaţia notificării preemptorilor. Eşti înştiinţat de oferta de vânzare şi faci o ofertă”.

Din păcate, în marile zone agricole ale ţării, insula mare a Brăilei, câmpia de vest şi Bărăgan, cele mai ample tranzacţii au avut loc de câţiva ani.

Letiţia Stoian, primar din Semlac: ”Legea putea să vină mult mai devreme. La ora actuală, pământ sporadic mai avem de vândut. Sunt oameni bătrâni care mai au 50 de arii sau cei ce moştenesc suprafeţe mici”.

Sursa: PRO TV