În urmă cu mii de ani practica cultivării pământului s-a răspândit în Europa, treptat strămoşii noştri trecând de la stilul de viaţă de vânător-culegător, la societăţi agricole. Un nou studiu, realizat pe ADN din acea perioadă, explică această trecere prin migrarea noilor cultivatori ai pământului dintr-o regiune în alta.
Oamenii de ştiinţă se întreabă de mult cum s-a răspândit practica cultivării pământului în Europa. Oare primii fermieri au migrat, sau ideea cultivării pământului a fost cea care s-a răspândit de la o populaţie la alta?
Potrivit studiului publicat recent în revista Science, vine în sprijinul ipotezei că primii fermieri au migrat la rândul lor. Primele societăţi umane care cultivau pământul au apărut în urmă cu 11.000 de ani şi s-au extins în toată Europa într-un interval de timp de 5.000 de ani.
În noul studiu oamenii de ştiinţă analizează materialul genetic recoltat din oseminte vechi de aproximativ 5.000 de ani, ce au fost descoperite în Suedia. Rămăşiţele provin de la trei vânători-culegători ce au murit pe insula Gotland, în apropiere de Stockholm, şi respectiv de la un fermier îngropat la mai puţin de 400 de kilometri, în interiorul Suediei.
Oamenii de ştiinţă au dedus care era modul de viaţă al acestor oameni pornind de la artefactele găsite alături de rămăşiţele lor. Cele două culturi, cea a vânătorilor-culegători şi cea agricolă au coexistat în aceaşi regiune geografică timp de aproximativ 1 mileniu.
După ce ADN-ul acestor patru oameni a fost comparat cu cel modern, s-a descoeprit că materialul genetic al agricultorului este mai apropiat de cel al populaţiilor mediteraneene din prezent, aşa cum sunt ciprioţii şi grecii. Prin contrast, ADN-ul vânătorilor-culegători este mai apropiat de cel al finlandezilor şi al altor populaţii nordice.
Cea mai simplă explicaţie a acestei descoperiri este că un val migrator compus din oameni care cultivau pământul a pornit din sudul Europei spre regiunile nordice, de-a lungul mai multor generaţii, susţin cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia.
Sursa: Agerpres