Finanţarea continuă să fie marea problemă a cercetării româneşti
România este singura ţară din Europa în care institutele de cercetare din agricultură se bazează numai pe venituri proprii. „Peste tot se alocă o sumă de la buget pentru cercetarea ştiinţifică, dar în România aceste institute de cercetare se finanţează doar din venituri proprii sau din proiecte de cercetare câştigate prin licitaţie”, a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS).
Acesta a subliniat că, în ultimii doi ani, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi cel al Agriculturii nu au mai organizat nici o licitaţie pentru institutele de cercetare. În plus, susţine preşedintele ASAS, unităţile de cercetare au făcut cheltuieli, luând împrumuturi pe care ulterior nu le-au putut achita. Institutele de cercetare româneşti au la ora actuală datorii la stat de peste o mie de miliarde de lei vechi.
În opinia preşedintelui ASAS, aprobarea proiectului de lege ce reglementează reorganizarea institutelor de cercetare, modalitatea de finanţare, inclusiv de la bugetul de stat, dar şi patrimoniul şi eşalonarea datoriilor acestora ar putea fi o soluţie de redresare pentru cercetarea românească din agricultură.
La ora actuală, cercetarea românească este utilizată în agricultură, în special pentru cereale, pomicultură şi viticultură.
Soiuri brevetate
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Vâlcea pune la dispoziţia clienţilor peste o sută de mii de pomi pentru plantările din toamnă şi din primăvară. „Materialul genetic este unul foarte bun, soiuri brevetate.
Mărul creat de noi aici este rezistent genetic la rapăn, este altoit pe portaltoiul Mno şi se pretează la plantaţiile intense însemnând 2.000-2.500 de pomi la hectar”, a precizat Ion Botu, directorul staţiunii. Staţiunea a alborat şi şapte soiuri de prun, pretabile şi în plantaţii intensive. Staţiunea de la Vâlcea este renumită pentru producerea de alun şi de castan.
Sursa: Agerpres