Sunt tradiții vechi de sărbătoarea Crăciunului care se mai păstrează în puține colțuri din țară, unde românii nu vor să piardă niciuna dintre trăsăturile identității. Pe lângă tradiții, funcționează și superstițiile. Ce se face și ce nu se face de Crăciun? Iată câteva tradiții și superstiții!
Producătorii de usturoi din comuna Copălău, judeţul Botoşani, intenţionează să stabilească un nou record mondial: aceştia vor să împletească cea mai lungă cunună de usturoi din lume şi să intre astfel în Cartea Recordurilor Guinness.
Anul Nou să vă aducă mult noroc şi sănătate, voie bună şi putere de muncă, să vi se împlinească toate dorinţele şi idealurile. LA MULŢI ANI!
Cea de-a XXIII - a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou "Tudor Pamfile" a reunit, duminică 21 decembrie a.c, la Galaţi, circa 350 de colindători din judeţele şase judeţe limitrofe.
În noaptea de Înviere fiecare tânăr sau bătrân vine la biserică ca să ia parte la Înviere şi să ia lumină.
Un obicei care se practică numai în Bucovina în noaptea de Înviere este acela ca fetele să se ducă în clopotniţa şi să spele limba clopotului cu apă neîncepută.
Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.
Ultima zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, Boboteaza, cuprinde motive specifice tuturor zilelor de renovare ale anului, inclusiv ospeţele şi manifestările culturale.
"Revelion" este un termen care vine din limba franceză, réveillon, un derivat de la réveil. La început, acest cuvânt era folosit pentru masa care avea loc în noaptea de Crăciun.
Pluguşorul este un obicei general, practicat de români cu prilejul Anului Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în spiritualitatea românească, plugusorul este o colinda; o colindă agrară declamată, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii.