KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Obiceiuri de Bobotează - 6 ianuarie

Publicat: 03 ianuarie 2013 - 19:38
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Boboteaza, serbată în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi are, pe lângă înţelesurile creştine - momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.

În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din "camera de curat" se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţă de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva - grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată - bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ("găluşte") umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" - borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colturile lipite în formă de urechiuşe - borş de peşte, peste prăjit, "vărzare" - plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc.

Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă".
Altă dată, după ce preotul rostea Troparul Botezului şi stropea cu agheasmă în casa şi pe gospodari, era invitat să se aşeze pe laviţă. Sub laicerul de pe laviţă erau aşezate, din timp, boabe de porumb - "ca să stea clostile pe ouă" - şi busuioc - "ca să vină peţitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai târziu, în descântecele de dragoste.
În semn de răsplată se dădeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere şi covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aşeza cel mai frumos fuior de cânepă. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau ca Maica Domnului va face din cânepa un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridică în rai.

Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei era, în egală măsură şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor şi altor practici magice. Dimineaţa, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenuşa din soba şi gunoiul din casa pentru a fi păstrate pana în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice şi a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele". În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Boboteaza, pomii erau încărcaţi cu promoroaca, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În această zi erau interzise certurile în casă şi nu se dădea nimic ca împrumut, nici măcar jăratec din focul din vatră.
În seara de Ajun se săvârşeau practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfiniţirea apei
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii - şi toarnă cate putina agheasma în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor şi aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătura pentru secaluse crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât tine Boboteaza în Bucovina, exista sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colinda mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare. sursa: creştinotodox.ro

Vizualizat: 1844 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

Exclusiv. ASOCIAŢIA PRESEI AGRICOLE din România organizează PRIMA DEZBATERE internaţională cu tema

Exclusiv. ASOCIAŢIA PRESEI AGRICOLE din România organizează PRIMA DEZBATERE internaţională cu tema "PACTUL VERDE"!

06 mai 2021 - 15:19

Evenimentul "GREEN DEAL - PACT şi IMPACT", se va desfășura la data de 12 mai 2021, pe platforma ZOOM Pro, și este dedicat membrilor Asociaţiei Presei Agricole din România (A.P.A.R.), jurnaliști, comunicatori și reprezentanți ai sectorului agricol care doresc să afle în exclusivitate, direct de la invitații speciali ai conferinţei, cele mai calde informații în ceea ce privește viitoarea reformă agricolă europeană.

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

Tradiţii şi obiceiuri în Sâmbăta Mare

01 mai 2021 - 05:55

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale, definitivează curăţenia şi fac ultimele retuşuri la hainele pe care le vor îmbrăca la Înviere şi în zilele de Paşti.

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

Săptămâna Mare. Tradiții și sărbători

26 aprilie 2021 - 07:20

Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor reprezintă perioada cuprinsă între Duminica Floriilor, anul acesta la 25 aprilie, şi până în Sâmbăta Mare, respectiv 1 mai 2021, şi are rolul de a pregăti credincioşii pentru Învierea Mântuitorului.

AGRITECHNICA reprogramată pentru martie 2022

AGRITECHNICA reprogramată pentru martie 2022

29 martie 2021 - 12:49

Datorită pandemiei Covid-19, Societatea Agricolă Germană (DLG) a anunţat reprogramarea târgul Agritechnica care ar fi trebuit să se desfăşoare în noiembrie 2021. Atât DLG, cât şi VDMA (Asociaţia constructorilor de maşini agricole) împreună cu comitetul consultativ al expozanților Agritechnica au ajuns la concluzia că în prezent există o incertitudine privind evoluţia viitoare a condiţiilor de securitate sanitară pentru planificarea expoziției în noiembrie anul actual. Noile date pentru Agritechnica sunt 27 februarie - 5 martie 2022.

Grupul SDF anulează participarea la evenimentele internaţionale din 2021

Grupul SDF anulează participarea la evenimentele internaţionale din 2021

25 martie 2021 - 12:04

Same Deutz-Fahr este al doilea mare nume din industria constructorilor de maşini agricole care a anunțat că nu va participa la niciun târg internaţional în Europa anul acesta, inclusiv EIMA (19-23 octombrie) în Italia și Agritechnica (14-20 noiembrie) în Germania.

EuroTier / EnergyDecentral DIGITAL 2021

EuroTier / EnergyDecentral DIGITAL 2021

10 februarie 2021 - 19:01

EuroTier /EnergyDecentral 2021 şi-a deschis "virtual" porţile ieri, 9 februarie, iar platforma digitală a târgului va fi disponibilă "live" până vineri, 12 februarie. În prima zi peste 11.000 de vizitatori înregistraţi pe platforma digitală DLG au intrat în contact cu produsele și serviciile celor aproximativ 1.200 de expozanți. De asemenea, există un interes deosebit şi pentru cele peste 85 de evenimente de specialitate pe teme actuale şi inovatoare din domeniile creșterii animalelor și producerii de energie.

John Deere NU va participa la AGRITECHNICA 2021

John Deere NU va participa la AGRITECHNICA 2021

05 februarie 2021 - 11:24

Conform tradiţiei, cel mai mare târg din lume pentru utilaje agricole, Agritechnica, urmează să aibă loc în perioada 14-20 noiembrie 2021. Organizatorul expoziției, DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) așteaptă mai mult de 2.000 de expozanți în Hanovra, iar mulţi producători de maşini agricole şi-au anunţat deja participarea. În aceste condiţii, John Deere, unul dintre liderii mondiali în domeniu, tocmai a anunţat că nu va participa la următoarea ediție Agritechnica datorită pandemiei COVID.

FERMIER ÎN LINIA ÎNTÂI! CALENDAR EVENIMENTE 2021!

FERMIER ÎN LINIA ÎNTÂI! CALENDAR EVENIMENTE 2021!

03 februarie 2021 - 18:03

EVENIMENT! Boro Communication continuă și-n anul 2021 organizarea unui set de evenimente sub sloganul Fermier în Linia Întâi.

ȘEFUL APIA, MESAJ PENTRU FERMIERI!

ȘEFUL APIA, MESAJ PENTRU FERMIERI!

02 decembrie 2020 - 09:19

EVENIMENT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și-a lansat pe data de 1 decembrie 2020 primul număr al revistei APIAGRICULTURĂ. Directorul general APIA, Adrian Pintea, are un mesaj pentru fermierii români.

PRIMUL RAFT CU CARNE DE PORC 100% ROMÂNEASCĂ! PRIMUL PROGRAM PORC NĂSCUT ȘI CRESCUT 100% ÎN ROMÂNIA!

PRIMUL RAFT CU CARNE DE PORC 100% ROMÂNEASCĂ! PRIMUL PROGRAM PORC NĂSCUT ȘI CRESCUT 100% ÎN ROMÂNIA!

22 noiembrie 2020 - 05:19

PREMIERĂ! Kaufland este primul lanț de magazine care vinde pe raftul românesc carne provenită de la porcii născuți și crescuți în România. Carne de porc 100% românească. Retailerul lansează joi, 26 noiembrie, primul program Porc născut și crescut 100% în România.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

Ce păţeşte un hoţ...

Ce păţeşte un hoţ...
Un hoţ intră într-o casă şi începe să fure. Detalii