ZI de FOC pentru SUBVENȚIILE FERMIERILOR ROMÂNI!

Sprijinul cuplat este o schemă de plată care se acordă din bani europeni pentru sectoarele din agricultură aflate în dificultate. Pentru vegetal există o listă de culturi pentru care se poate acorda sprijin cuplat: soia, lucernă, cartofi de sămânță, sfeclă de zahăr, orez, hamei, etc. Pentru sectorul zootehnic, sprijinul merge către crescătorii de bovine, ovine și caprine. Comisia Europeană nu alocă fonduri separate pentru acordarea acestui sprijin. Practic, banii care merg la fermieri reprezintă un procent din plafonul total alocat României de Uniunea Europeană.

Dacă pentru plățile fermierilor români din campania 2015, alocarea financiară pentru România era de 1.629.889.000 euro, pentru plățile din campania 2016 această alocare a crescut la 1.746.000.000 euro. Din acești bani, pentru sectorul bovine, de exemplu, penru plata sprijinului cuplat, ar fi alocat un procent de 13%.

În negocierea acestui sprijin cu Comisia Europeană s-ar fi  pornit greșit de la început, iar România trebuie acum să dea explicații. De ce s-ar fi greșit? De exemplu, pentru bovinele de lapte, România a cerut bani pentru 300.000 de capete de animale. Cuantumul inițial al sprijinului era de 250 de euro/cap de vacă de lapte. Din bugetul total i s-au alocat României banii pentru această subvenție, dar au fost eligibile la plată mult mai puține capete de bovine de lapte, 91.000. La fel s-a întâmplat și cu bovinele de carne. Astfel că sprijinul cuplat a ajuns la sume uriașe, cca 900 de euro/cap de vacă de lapte și 1.300 euro/vita de carne.

Sumele au crescut spectaculos pentru ca România să nu piardă acești bani. Pe de altă parte, nici fermierii nu sunt mulțumiți. Prea puțini dintre ei au încasat sumele, așa că multe voci s-au ridicat și au spus că este doar o "subvenție de lux". Criteriile de eligibilitate fixate pentru primirea acestei subvenții, animale înscrise în registrul genealogic, vârsta animalelor să fie sub 8 ani, etc., i-au lăsat pe mulți fără bani. România ar vrea să negocieze cu Comisia Europeană și aceste criterii.

Subvenția nu înseamnă numai SCZ (sprijin cuplat zootehnie n.r.), subvenția înseamnă și plata finală la sprijinul direct și ANT-uri (ajutoare naționale tranzitorii n.r.) pe vegetal și pe zootehnie. Eu la nivelul ministerului am elaborat și am aprobat hotărârea de Guvern care dă posibilitatea să se plătească aceste sume.

Însă, datorită faptului că, de-a lungul vremii, în anii trecuți, fundamentarea tehnică nu a fost suficient de credibilă la Uniunea Europeană, au apărut unele semne de întrebare. Motiv pentru care săptămâna trecută și în aceste zile, și luni (6 februarie a.c.), când e ultima verificare a poziției noastre, am constituit un grup de lucru din minister cu reprezentanții tuturor celor care sunt interesați. Am lucrat efectiv și le mulțumesc. Am generat un Memorandum cu echipa de specialiști, a spus Petre Daea, ministrul agriculturii, pentru Viața Satului, TVR 1.

"EU ÎI ȘTIU PE AMÂNDOI, AMÂNDOI MĂ CUNOSC PE MINE ȘI NOI NE CUNOAȘTEM ÎN ACELAȘI TIMP"

Fermierii vor merge la Bruxelles ca să-și apere subvențiile? Pentru că acesta era planul inițial al ministrului agriculturii. Petre Daea le-ar fi spus fermierilor, cu care s-a întâlnit pe 1 februarie 2017, că ar vrea să vină și o delegație de-a lor la Bruxelles, alături de reprezentanții MADR. Șeful de la Agricultură ar fi spus că va trimite un e-mail cu această propunere către Bruxelles, către funcționarii români de acolo, Achim Irimescu și Mihail Dumitru, să vadă dacă e posibil să fie prezenți și fermierii la întâlnirea de pe 8 februarie.

Eu îi știu pe amândoi, amândoi mă cunosc pe mine și noi ne cunoaștem în același timp, i-ar fi asigurat Petre Daea, printr-un truism, pe fermierii prezenți la întâlnire, despre bunele relații pe care le are cu Irimescu și Dumitru.

Planul ministrului Daea a fost răsturnat însă după discuția avută cu Achim Irimescu, fost ministru al agriculturii, și Mihail Dumitru, un alt fost ministru al agriculturii, director general adjunct DG Agri.

Nu merg (nici fermierii și nici ministrul agriculturii n.r.) pentru că Achim Irimescu, care a fost ministru al agriculturii și cu care am discutat în prealabil, cum, dealtminteri, și cu directorul general adjunct Dumitru, cel care a fost ministru în agricultură și are această responsabilitate la nivelul Comisiei, am discutat și, procedural, mi-au trimis observații vizavi de echipajul care trebuie să ajungă acolo, spune Daea.

Dincolo de truismele și frazele întortocheate ale ministrului agriculturii, important este ce va prezenta Ministerul Agriculturii la Bruxelles, cum va explica acordarea sprijinului cuplat, în așa fel încât de această subvenție să beneficieze în continuare fermierii români. Și nu doar să beneficieze.

În documentul, pe care AGROINFO l-a obținut în exclusivitate, sunt aruncate în aer unele afirmații oficiale. CITEȘTE AICI DOCUMENTUL. Comisia Europeană pune inclusiv problema  ca banii acordați ca sprijin cuplat, în campania 2015,  pentru fermierii care au încasat și plata compensatorie pentru pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon, măsura 10 – agromediu și climă, PNDR 2020, să fie recuperați acum de la fermieri de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la plățile care se vor face pentru campania 2016.

                                   Explicația MADR la întrebarea Comisiei Europene despre suprapunerea celor două plăți

Ministerul prezintă poziția fermierilor. Ministerul Agriculturii este ministerul fermierilor români. Eu sunt ministrul agriculturii Țării Românești. Cu interesul pe care-l manifestă țara. Pentru că, aici, decupăm din fondurile europene, dar pe un interes concret pe care-l găsim la fața locului și din acest motiv, nu am niciun interes să cred că echipa care va merge acolo, cu documentația pe care a realizat-o, cu posibilitatea de interpretare a fenomenului, cu modul activ în care trebuie să acționeze, să fie în stare să păstreze sprijinul.

Nu este singura România, și Polonia este în această situație. Doresc să fac o inițiativă și noi, miniștrii din aceste țări, care au asemenea situație, să creăm împreună o voce comună pentru a ne susține interesele la Uniunea Europeană, în așa fel încât lucrurile să meargă cum trebuie în România, spune ministrul agriculturii.

Să sperăm că documentația realizată de echipa de specialiști nu are coerența discursului ministerial pentru că atunci fermierii români au o reală problemă. Trebuie să vă mai spunem și că memorandumul făcut de liderii fermierilor are 3 pagini de explicații, în care argumentul avem nevoie de această plată nu este blindat de nicio cifră din care să reiasă de ce este nevoie de această plată sau de ce sunt în dificultate sectoarele respective.

Pe scurt, de discuțiile care vor avea loc pe 8 februarie 2017 depinde dacă fermierii români vor pierde o plată importantă și substanțială pentru ei.