În primele zile ale perioadei va predomina un regim termic al aerului mai scăzut decât în mod obişnuit, după care, spre sfârşitul intervalului se va produce o încălzire treptată a vremii, aceasta devenind normală, în cea mai mare parte a regiuninilor agricole.
Temperaturile medii diurne ale aerului se vor situa între 5...16 grade în prima parte a intervalului, valori mai scăzute cu 1...5 grade comparativ cu normalul perioadei şi 9...18 grade în ultimele zile, limite apropiate de mediile multianuale.
Temperatura maximă a aerului se va încadra între 13...22°C, la nivelul întregii ţări.
Temperatura minimă a aerului se va situa între -3...14°C în cea mai mare parte a zonelor de cultură, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare.
Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va prezenta valori cuprinse între 10...20°C, favorabile continuării însămânţărilor de toamnă şi desfăşurării fazelor de germinare, răsărire la cele semănate până în prezent.
Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin precipitaţii sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durata ale vântului. La începutul perioadei se pot înregistra cantităţi de apă care vor depăşi local 20-25 l/mp şi izolat 30-40 l/mp, în special în sud-estul ţării.
Caracteristici agrometeorologice
Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm/ogor, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime, în Banat, Oltenia, Maramureş, vestul Munteniei, sudul Crişanei, local în nordul şi sudul Transilvaniei. În Dobrogea, Moldova, cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei, nordul Crişanei, se vor înregistra deficite de apă în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
În condiţiile agrometeorologice prognozate, ritmurile de coacere şi maturare la speciile prăşitoare şi pomi-viticole se vor desfăşura lent, îndeosebi pe suprafeţele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică. La culturile de toamnă (rapiţă şi orz) semănate în epoca optimă, ritmurile de vegetaţie vor evolua în condiţii bune, îndeosebi pe terenurile agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.
Floarea-soarelui va parcurge maturitatea deplină (80-100%) la nivelul întregii ţări, totodată extinzându-se şi chiar finalizându-se lucrările de recoltare.
La cultura de porumb se va definitiva maturitatea în ceară (100%), plantele aflându-se predominant în faza de maturitate deplină (10-100%), în toate zonele agricole.
De asemenea, se vor continua lucrările de recoltare la hibrizii timpurii şi extratimpurii.
În principalele bazine specializate, sfecla de zahăr va înregistra îngroşarea axei hipocotile, acumularea zahărului în rădăcină şi maturitatea tehnologică (30-100%), iar cartoful ajuns la maturitatea deplină se va recolta în continuare.
Pomii fructiferi şi viţa de vie se vor afla în fazele de acumulare a zaharurilor, maturarea rodului/lemnului, precum şi recoltarea la soiurile timpurii, în cea mai mare parte a plantaţiilor.
La rapiţa şi orzul de toamnă înfiinţate în perioada optimă se vor semnala fazele de germinare-răsărire (10-100%), extinzându-se suprafeţele însămânţate, în majoritatea
regiunilor agricole.
Pe ansamblu, lucrările agricole în câmp (recoltare, transport, depozitare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături de toamnă, pregătirea patului germinativ, semănat) se vor desfăşura normal, acestea fiind întrerupte temporar, doar în zilele cu precipitaţii.
Recomandări de specialitate:
• Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale;
• Continuarea lucrărilor de arat în stratul de sol 0-20 cm/ogor;
• Pregătirea terenurilor şi însămânţarea culturilor de toamnă (rapiţă, orz şi grâu de toamnă) în epoca optimă, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului;
• Recoltarea, transportul şi depozitarea produselor agricole de sezon. ANM