Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării, chiar caniculară (Tmax ≥35°C), în prima parte a intervalului.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsǎ între 17...32°C, mai ridicatǎ cu 1...9°C în raport cu mediile multianuale, în cea mai mare parte a zonelor de culturǎ.
Temperatura maximă a aerului se va situa între 24...40°C, la nivelul întregii ţǎri, cele mai ridicate valori înregistrându-se în Oltenia şi Muntenia.
Temperatura minimă a aerului se va încadra între 9...23°C, în majoritatea regiunilor agricole.
Sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi locale sub formă de aversǎ, fiind însoţite de descǎrcǎri electrice şi intensificǎri de scurtă duratǎ ale vântului, local cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara. De asemenea, în primele zile ale perioadei vor fi condiţii de producere a grindinei, iar izolat cantităţile de apă pot depăşi 25 l/mp, îndeosebi în sudul, centrul şi estul ţării.
Caracteristici agrometeorologice
În cultura neirigată de porumb, pe profilul de sol 0-100 cm se vor înregistra deficite ridicate de apă, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi local extremă, în Banat, Crişana, cea mai mare parte a Dobrogei, Olteniei, Transilvaniei, estul, nordul şi sud-vestul Munteniei şi local în sud-estul Moldovei. În estul, nordul şi local în sudul teritoriului, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
Ca urmare a temperaturilor maxime ridicate din aer situate peste limitele biologice critice de rezistenţǎ a plantelor (30...32°C), asociate cu deficite de apǎ în sol, îndeosebi din sudul, vestul şi local centrul ţǎrii, la culturile prăşitoare se va produce fenomenul de ofilire temporară şi răsucire a aparatului foliar în orele de amiază, îngălbenirea şi/sau uscarea prematură a frunzelor bazale, precum şi forţări stadiale.
La grâul de toamnǎ înfiinţat în perioada optimă va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare şi în regiunile agricole din jumătatea de nord a ţării. În culturile întârziate fenologic se va putea definitiva maturitatea ceară (100%), plantele aflându-se predominant la maturitate deplină (10-100%) şi recoltare. În cea mai mare parte a regiunilor, floarea-soarelui va parcurge fazele de înflorire, polenizare şi fecundare (10-100%). Local, în zonele de câmpie din sudul, sud-estul, estul şi vestul ţării se va continua maturitatea în ceară (30-100%), îndeosebi pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.
Funcţie de data semănatului, porumbul îşi va definitiva formarea paniculului (90-100%), aflându-se predominant la înflorire şi mǎtǎsire (10-100%), în majoritatea zonelor agricole. La hibrizii extratimpurii şi timpurii din vestul, sudul şi sud-estul ţării, se va continua maturitatea în lapte (10-90%) şi ceară (10-30%).
La sfecla de zahǎr vor predomina alungirea/îngroşarea axei hipocotile (70-100%), iar la cartoful pentru consum, creşterea lăstarilor laterali, formarea şi creşterea tuberculilor, precum şi uscarea vrejilor la soiurile de vară.
La speciile de seminţoase (măr, păr) predominante vor fi creşterea fructelor şi acumularea zahărului, iar la sâmburoase (cais, piersic şi prun), maturarea fructelor şi recoltarea acestora.
În majoritatea podgoriilor, viţa de vie îşi va continua creşterea lăstarilor laterali, iar la soiurile extratimpurii şi timpurii de masă se vor înregistra creşterea şi dezvoltarea boabelor, precum şi coacerea în „pârgă”.
Recomandări de specialitate:
• Efectuarea tratamentelor fito-sanitare la culturile de câmp şi pomi-viticole;
• Combaterea buruienilor (erbicidări, praşile mecanice/manuale) la culturile prăşitoare;
• Continuarea lucrǎrilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile de toamnǎ şi pomii fructiferi;
• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;
• Aplicarea irigaţiilor pe suprafeţele afectate de fenomenul de secetă pedologică.