Gerul Bobotezei a afectat plantaţiile viticole

Minimele absolute ale temperaturii aerului în perioada de repaus a viţei de vie, decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015, s-au încadrat între -15 şi -26oC. Fiind o plantă termofilă, viţa de vie suferă la acţiunea temperaturilor coborâte. Toleranţa viţei de vie la temperaturile scăzute este condiţionată de temperaturile minime absolute înregistrate în perioada de iarnă, de vârsta plantaţiei, de starea de sănătate şi de nivelul recoltei din anul 2014.

Limitele rezistenţei genetice la îngheţ
Astfel, se ştie că mugurii de iarnă încep să îngheţe la temperatura de -15oC. La -18...-22oC este afectat lemnul anual, iar la -25oC, efectele gerului se resimt şi asupra lemnului multianual. Rezistenţa la îngheţ a ochilor de iarnă la viţa de vie depinde şi de soi. Temperatura minimă nocivă pentru ochii de iarnă la soiurile pentru struguri de masă este considerată -14...-18oC pentru soiurile Cardinal şi Italia; -18...-20oC pentru Perlă de Csaba, Chasselas dore şi Muscat de Hamburg; -20...-22oC pentru soiurile Napoca, Tamina şi Coarnă neagră selecţionată.
La soiurile pentru struguri de vin, temperatura minimă critică pentru ochii de iarnă se încadrează între -16...-18oC la Merlot ; -18...-20oC pentru Galbenă de Odobeşti, Frâncuşă, Băbească neagră, Cadarcă, Sangiovese, Tămâioasă românească şi Busuioacă de Bohotin; -20...-22oC la Fetească albă, Fetească regală, Fetească neagră, Aligote, Riesling italian, Traminer roz, Chardonnay şi Cabernet Sauvignon. Aceste date pot ghida viticultorul în aprecierea gradului de afectare a ochilor de iarnă în funcţie de rezistenţa genetică a soiurilor cultivate.

Pierderi de ochi, cuprinse între 20 şi 100%
Pe fondul temperaturilor minime înregistrate până la această dată - 21 ianuarie 2015 - au fost afectaţi atât mugurii principali, cât şi cei secundari din complexul mugural, iar pierderile de ochi l nivelul ţării sunt cuprinse între 20 şi 100%, în funcţie de soi, de vârsta plantaţiei, de amplasamentul soiului şi de producţia avută în anul 2014.
În podgoriile din regiunea viticolă Dealurile Moldovei, regiune de nord şi nord-est a ţării, în podgoriile din sudul Moldovei (Nicoreşti, Iveşti, Dealurile Bujorului) şi în arealele viticole din centrul Transilvaniei - Blaj, cele mai mari pierderi se înregistrează la soiurile amplasate la baza pantei, pe văi, în zone joase, aici pierderile de ochi principali fiind de până la 100%. În aceste zone, în plantaţiile tinere, pierderile de muguri principali au fost evaluate la 88-100%.
Afectarea mugurilor principali la soiurile pentru struguri de vin în parcelele amplasate în porţiunea mijlocie a pantei e cuprinsă între 20 şi 80%. De exemplu, în podgoria Dealu Bujorului, soiul Băbească neagră a înregistrat pierderi de muguri principali în proporţie de 32,5%, Merlot - 46,6%, Fetească regală - 15%; Fetească albă - 70%. În centrul viticol Blaj, soiul Muscat Ottonel a înregistrat pierderi ale mugurilor principali de 79%, iar la Fetească regală, de 47%. La soiurile pentru struguri de masă pierderile de ochi se încadrează între 50 şi 60%.
În podgoriile Odobeşti, Murfatlar şi Dealu Mare nu au fost temperaturi minime critice pentru viţa de vie, iar pierderile de ochi sunt cuprinse între 20 şi 35%.

Detalii privind evaluarea pagubelor şi refacerea potenţialului productiv al butucilor găsiţi în revista Ferma, ediţia 1-14 februarie 2015!