NOUTĂȚI DESPRE SUBVENȚIILE FERMIERILOR! Subvenții mai mari pentru tinerii fermieri, condiționarea plății subvenților de atingerea unor obiective, actuala structură de plăți directe încurajează specula cu terenuri agricole, restricționarea accesului la subvenții a fermierilor care încasează și pensii de la stat, sunt câteva dintre veștile aduse de un proiect de raport care va fi dezbătut la Bruxelles, joi, 11 ianuarie 2018, în ședința Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.
În urma unui studiu despre încurajarea tinerilor să devină fermieri, făcut la nivelul Uniunii Europene, a fost elaborat un Proiect de Raport despre subvențiile acordate fermierilor. AGROINFO a intrat în posesia acestui document de la Parlamentul European și vă pune la dispoziție conținutul lui care aduce o serie de propuneri noi pentru schimbarea condițiilor de acordare a subvențiilor agricole.
SUBVENȚIE MAI MARE PENTRU TINERII FERMIERI
Actualul sprijin este perceput în general drept un ajutor care permite intrarea în sectorul agricol a unei noi generații de fermieri. În contextul noii PAC după 2020, raportorul recomandă sprijinirea în continuare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri și creșterea peste 2 % a nivelului maxim de finanțare. Mai multe dintre țările care au făcut obiectul studiului de caz au indicat că numărul de cereri din cadrul sistemelor de subvenționare a fost mai mare decât limita prevăzută; mai exact, nu au existat fonduri suficiente pentru a răspunde pozitiv tuturor cererilor evaluate drept eligibile.
ACTUALA STRUCTURĂ DE PLĂȚI SPRIJINĂ SPECULA CU TERENURI AGRICOLE
Potrivit mai multor studii, accesul la terenuri reprezintă cel mai mare obstacol pentru noii fermieri din Europa. Accesul la terenuri este limitat din cauza ofertei reduse de terenuri de vânzare sau de închiriat din multe regiuni, precum și din cauza concurenței din partea altor fermieri, investitori și utilizatori rezidențiali. Problema accesului la terenuri este agravată de actuala structură de plăți directe, care descurajează vânzarea și închirierea terenurilor și sprijină specula funciară.
Actuala structură de plăți directe impune o utilizare activă minimă a terenurilor și alocă subvenții în mare parte pe baza proprietății funciare. Actualii fermieri sunt motivați să își păstreze accesul la terenuri, pentru a-și păstra accesul la subvenții, însă nu sunt încurajați să asigure cea mai bună utilizare a terenurilor. Plăți directe sunt utilizate, de asemenea, de fermierii mai în vârstă ca o formă de pensie. Raportorul recomandă să se crească nivelurile de activitate necesare pentru a primi finanțare și să se condiționeze plata subvențiilor de atingerea unor obiective specifice (de exemplu, producerea de bunuri de mediu sau sociale specifice).
Raportorul pune sub semnul întrebării utilitatea posibilității de a autoriza cumpărarea și vânzarea drepturilor la subvenții independent de terenul pentru care acestea au fost stabilite inițial. Această practică încurajează acumularea de drepturi la subvenții mai degrabă de către investitori, decât de către fermieri, crescând astfel în mod artificial valoarea terenurilor. UE ar trebui să le acorde statelor membre o mai mare libertate de reglementare a piețelor lor funciare, pentru a limita achiziționarea de terenuri în scopul unei investiții (mai degrabă decât în scopuri productive). Este important de reținut că Comisia Europeană evaluează în prezent cele mai bune practici în ceea ce privește accesul străinilor la terenurile agricole.
RESTRICȚIONAREA POSIBILITĂȚII FERMIERILOR DE A BENEFICIA ÎN PARALEL ȘI DE PENSIA ACORDATĂ DE STAT ȘI DE SUBVENȚII AGRICOLE
Rezultatele studiului sugerează că, în multe state membre, reînnoirea generațiilor și, de asemenea, accesul tinerilor la terenuri agricole sunt împiedicate din cauza succesiunilor care se realizează cu întârziere. Actuala PAC nu prevede niciun fel de stimulente pentru ca fermierii mai în vârstă să predea exploatațiile lor generațiilor mai tinere. În ciuda experienței controversate cu „regimul de pensionare anticipată”, se recomandă să se reexamineze punerea în aplicare a unor măsuri care ar motiva fermierii mai în vârstă să predea exploatațiile lor tinerilor fermieri. Aceste măsuri ar putea include reglementări în domeniul pensiilor (de exemplu, restricționarea posibilității fermierilor de a beneficia în paralel și de pensia acordată de stat și de subvenții agricole) și oportunități de pensie pentru fermierii în curs de pensionare.
ACCESUL LA TEREN
Primirea unei subvenții poate facilita accesul la teren și la alte resurse financiare. Reticența proprietarilor de a închiria terenurile pe termen lung reprezintă un obstacol major în anumite regiuni. Este nevoie de o mai mare flexibilitate a condițiilor de acordare a subvențiilor, în special în ceea ce privește accesul la terenuri, pentru a permite unui număr maxim de noi fermieri să își deschidă propria întreprindere.
ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA CAPITAL PRIVAT
Tinerii fermieri care preiau exploatații agricole existente sau noii fermieri care își deschid propriile întreprinderi pot beneficia de subvenția financiară oferită în cadrul pilonului II. Resursele financiare suplimentare trebuie obținute de la creditori privați. Accesul la aceste resurse financiare suplimentare nu este suficient, ceea ce constituie una dintre principalele bariere în calea deschiderii unor noi întreprinderi agricole. Prin urmare, se recomandă să se îmbunătățească accesul la finanțare. Acest lucru s-ar putea realiza prin intermediul unor dobânzi subvenționate pentru împrumuturile solicitate de noii fermieri de pe piața agricolă.
Oportunități de a dezvolta instrumente financiare specifice la nivel național sunt disponibile prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). De exemplu, Italia a instituit recent un instrument financiar care facilitează accesul la finanțare și investițiile în întreprinderi mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și distribuția de produse agricole (în opt regiuni). Ar putea exista ajutoare similare pentru tinerii fermierii și pentru noii fermieri. Furnizarea unor ajutoare pentru stabilizarea veniturilor sau a unor asigurări care să acopere împrumuturile acordate noilor fermieri (de exemplu pentru a face față variației beneficiilor) ar reduce, de asemenea, riscurile asociate fluctuațiilor prețurilor produselor de bază și acumularea unei datorii substanțiale. Regulamentul Omnibus, care urmează să intre în vigoare în ianuarie 2018, va oferi posibilitatea activării unei asigurări în caz de îngheț, secetă și inundații, precum și mecanisme de stabilitate a veniturilor pentru a reduce riscurile de piață.
Îmbunătățirea competențelor de afaceri ale noilor fermieri și ale tinerilor fermieri
În prezent, cea mai mare parte a ajutoarelor directe pentru noii fermieri sunt oferite prin programul subvențiilor de capital, care, în alocarea fondurilor, ține cont de amplasarea exploatației agricole, de dimensiunea viitoarei întreprinderi, de crearea de noi locuri de muncă etc. Este necesar ca noilor fermieri și tinerilor fermieri să li se pună la dispoziție formări suplimentare, în special de dezvoltare a competențelor financiare și referitoare la managementul afacerilor. Raportorul recomandă o reechilibrare a ajutoarelor pentru dezvoltarea serviciilor de consiliere și de formare. De asemenea, aceste formări să fie puse la dispoziție înainte de deschiderea accesului la ajutoare formale pentru noii fermieri (adică și pentru noii fermieri potențiali și pentru cei efectivi, care sunt în curs de elaborare a unui plan de afaceri). Acest lucru le va permite noilor fermieri să înțeleagă responsabilitățile legate de înființarea unei noi exploatații și să se pregătească în mod adecvat pentru preluarea acestora. Formarea pentru dezvoltarea competențelor în materie de antreprenoriat ar trebui să abordeze, de asemenea, aspectele de rentabilitate, pentru a ajuta potențialii și actualii noi fermieri să identifice oportunitățile de piață adecvate. Accesul tinerilor la formare în domeniul antreprenoriatului ar trebui să faciliteze dezvoltarea economică rurală în general.
Tinerii fermieri și noii fermieri care înființează o întreprindere în domeniul agricol au nevoie de mai multe informații cu privire la gestionarea acesteia și la aspectele tehnice ale agriculturii, precum și de acces la exemple de bune practici. Studiul a arătat că fermierii apreciază foarte mult serviciile de consiliere adaptate la situația exploatației în cauză. Aceste servicii de consiliere ar trebui să combine aspectele tehnice ale agriculturii cu aspectele financiare și administrative legate de politicile existente.
SPRIJIN PENTRU PLANIFICAREA SUCCESIUNII
În cadrul studiilor de caz, s-a constatat că nu există nicio planificare pentru succesiune. În prezent, sprijinul pentru formare este orientat mai degrabă către noii fermieri, nu către întreprinderile de familie. Având în vedere faptul că fermierii au vârste medii, planificarea succesiunii este relevantă pentru majoritatea întreprinderilor din domeniul agricol. Prin punerea la dispoziție a unor servicii de consiliere cu privire la planificarea afacerilor și, în special, la planificarea succesiunii, procesele de succesiune pot fi accelerate, iar viabilitatea economică globală a fermelor de familie din Europa se poate îmbunătăți.
Raportul mai recomandă reducerea sarcinii administrative pentru noii fermieri printr-o gestionare simplificată (similară cu schema pentru micii fermieri, care simplifică schema de plată și îmbunătățește accesul exploatațiilor agricole la PAC); fermierilor să li se acorde o mai mare flexibilitate pentru a-și adapta planurile de afaceri la evoluția condițiilor de pe piețe. Ar trebui examinată posibilitatea unor schimbări în ceea ce privește eșalonarea plăților (s-ar putea utiliza un calendar al plăților pe baza căruia să li se acorde fermierilor subvențiile în conformitate cu planul financiar, în locul plăților ex-post).
În UE, doar aproximativ 6 % dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce peste jumătate au depășit vârsta de 55 de ani.
Termenul de depunere a amendamentelor pentru acest raport este 19 ianuarie 2018, iar autorul raportului este europarlamentarul Nicola Caputo (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, S&D).