SUNT UN ȚĂRAN ȘI MĂ SIMT ȚĂRAN. Un popor care vinde materie primă, adică buștean, adică miel, adică vițel este condamnat să dispară! Nu mai știm să vindem brânză, carne, lână! Nu mai știm cum ne cheamă! Tradiția noastră se destramă. Oierii au fost alungați din munte și-n munte multinaționalele străine taie ultimul lemn, avertizează Avram Fițiu, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca.
Sunt un țăran și mă simt țăran, este mândru Avram Fițiu. Poartă șerpar, un brâu lat din piele, chimir, și-a cumpărat o turmă de oi pe care vrea să o aducă la 300 de capete, a cutreierat munții din Europa în căutarea ciobanilor și a văzut că fermierul nostru român își pierde cu fiecare zi tradiția și numele. Nu știm să ne vindem produsele, noi vindem doar materie primă și de asta suntem amenințați cu dispariția.
Sunteți un neam care nu ați respectat ce v-au spus părinții în materie de vânzare. Părinții voștri oieri nu au trăit niciodată din vânzare de miei. În istorie, acest neam a trăit din lână și din brânză. Nu a trăit din vânzare de miel, a trăit din vânzare de carne. Câtă vreme astăzi venitul vostru economic este bazat pe subvenția de la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură n.r.) care, pentru informarea voastră, după ieșirea Marii Britanii din Europa, începând de la anul, va scădea cu 15%, din 2018, 15% - 17% va fi impactul asupra bugetului european.
Și atunci, dacă vom continua să mergem înainte bazându-ne pe subvenție și vândut vițelul pe picior pentru văcari sau mielul pe picior va fi o greșeală și această greșeală este de neimaginat pentru mine. Un popor care vinde materie primă, adică buștean, adică miel, adică vițel este condamnat să dispară! Le spune Avram Fițiu fermierilor români.
Din Munții Apuseni, de 25 de ani au dispărut oierii și s-au făcut văcari pe văi. Au părăsit crestele munților și astăzi acolo multinaționalele străine ne taie ultimul lemn. Fermierii noștri își pierd tradiția. Au ajuns să se bazeze pe subvenție și mai puțin pe vânzare, pe comerț, așa cum făceau înaintașii.
Sunteți un neam purtător al tradiției, transmițători ai tradiției. Tradiția nu e o poveste pe care o porți, cum port eu astăzi șerparul, de sute și de mii de ani. Este ceva pe care neamul l-a transmis la copii ca să știe cum îl cheamă pe copil. Din păcate, nu știți cum vă cheamă și observați că fac afirmații foarte grave. Și când spun cum vă cheamă, din punct de vedere al vânzării, al marketingului, al brânzei, al cărnii. Nu vorbesc de ce scrie pe buletinul vostru.
Când vom învăța să revenim și să purtăm tradiția ca stare de spirit, cum se întâmplă astăzi în Carpații Nordici din Polonia, unde oierii plecați din Gorj, din Sibiu, acum 100 de ani, 300 de ani, 700 de ani, 900 de ani. Să știți că în sistemul de vânzare al brânzei din Polonia de astăzi ultimul oier vorbește cu noi în limba mea, nu în limba lui, că brânza se cheamă brânză în poloneză, și-n cehă, și-n slovacă. Când veți vedea ce fac oamenii ăia în materie de vânzare de brânză sau de carne, veți vedea un popor plecat de aici, iar noi, fraților rămași acasă, suntem vai de capul nostru din punct de vedere al vânzării, al marketingului, spune Avram Fițiu.
Profesorul de la USAMV Cluj Napoca s-a întâlnit cu fermierii la sfârșitul săptămânii trecute, la Sibiu.