Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

Un POPOR care VINDE MATERIE PRIMĂ este CONDAMNAT SĂ DISPARĂ!

Publicat: 26 iulie 2016 - 09:52
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

SUNT UN ȚĂRAN ȘI MĂ SIMT ȚĂRAN. Un popor care vinde materie primă, adică buștean, adică miel, adică vițel este condamnat să dispară! Nu mai știm să vindem brânză, carne, lână! Nu mai știm cum ne cheamă! Tradiția noastră se destramă. Oierii au fost alungați din munte și-n munte multinaționalele străine taie ultimul lemn, avertizează Avram Fițiu, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca.

Sunt un țăran și mă simt țăran, este mândru Avram Fițiu. Poartă șerpar, un brâu lat din piele, chimir, și-a cumpărat o turmă de oi pe care vrea să o aducă la 300 de capete, a cutreierat munții din Europa în căutarea ciobanilor și a văzut că fermierul nostru român își pierde cu fiecare zi tradiția și numele. Nu știm să ne vindem produsele, noi vindem doar materie primă și de asta suntem amenințați cu dispariția. 

Sunteți un neam care nu ați respectat ce v-au spus părinții în materie de vânzare. Părinții voștri oieri nu au trăit niciodată din vânzare de miei. În istorie, acest neam a trăit din lână și din brânză. Nu a trăit din vânzare de miel, a trăit din vânzare de carne. Câtă vreme astăzi venitul vostru economic este bazat pe subvenția de la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură n.r.) care, pentru informarea voastră, după ieșirea Marii Britanii din Europa, începând de la anul, va scădea cu 15%, din 2018, 15% - 17% va fi impactul asupra bugetului european.

Și atunci, dacă vom continua să mergem înainte bazându-ne pe subvenție și vândut vițelul pe picior pentru văcari sau mielul pe picior va fi o greșeală  și această greșeală este de neimaginat pentru mine. Un popor care vinde materie primă, adică buștean, adică miel, adică vițel este condamnat să dispară!  Le spune Avram Fițiu fermierilor români. 

Din Munții Apuseni, de 25 de ani au dispărut oierii și s-au făcut văcari pe văi. Au părăsit crestele munților și astăzi acolo multinaționalele străine ne taie ultimul lemn. Fermierii noștri își pierd tradiția. Au ajuns să se bazeze pe subvenție și mai puțin pe vânzare, pe comerț, așa cum făceau înaintașii. 

Sunteți un neam purtător al tradiției, transmițători ai tradiției. Tradiția nu e o poveste pe care o porți, cum port eu astăzi șerparul, de sute și de mii de ani. Este ceva pe care neamul l-a transmis la copii ca să știe cum îl cheamă pe copil. Din păcate, nu știți cum vă cheamă și observați că fac afirmații foarte grave. Și când spun cum vă cheamă, din punct de vedere al vânzării, al marketingului, al brânzei, al cărnii. Nu vorbesc de ce scrie pe buletinul vostru.

Când vom învăța să revenim și să purtăm tradiția ca stare de spirit, cum se întâmplă astăzi în Carpații Nordici din Polonia, unde oierii plecați din Gorj, din Sibiu, acum 100 de ani, 300 de ani, 700 de ani, 900 de ani. Să știți că în sistemul de vânzare al brânzei din Polonia de astăzi ultimul oier vorbește cu noi în limba mea, nu în limba lui, că brânza se cheamă brânză în poloneză, și-n cehă, și-n slovacă. Când veți vedea ce fac oamenii ăia în materie de vânzare de brânză sau de carne, veți vedea un popor plecat de aici, iar noi, fraților rămași acasă, suntem vai de capul nostru din punct de vedere al vânzării, al marketingului, spune Avram Fițiu.

Profesorul  de la USAMV  Cluj Napoca s-a întâlnit cu fermierii la sfârșitul săptămânii trecute, la Sibiu.

Vizualizat: 50101 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
gabriel din Turda
|
07. 28, 2016. Thursday 08:03

Sunt de acord cu Tudor Florin si mai mult cu Felicia si Ramiro Melinte ! E f.adevarat de ce ni se intampla,pentru ca am uitat de Dumnezeu si am trecut la credinta in "moaște" si tot felul de zeitati!....de la binecuvantare la blestem; de asta suntem asa de "amețiți" si nu ne mai regasim,nu mai gasim calea dreapta,nu mai gasim solutiile bune,... ptr.ca Dumnezeu si-a luat mana de peste noi.In Biblie se arata clar,ca inchinarea la chipuri cioplite sau pictate atrage ura lui Dumnezeu asupra noastra Isaia 42.vrs.8(Eu sunt Domnul,acesta este Numele Meu,si slava Mea nu o voi da altuia,nici cinstea Mea idolilor.)....asa ca ganditi-va toti ce care a-ti scris,care ve-ti scrie,si...toata tara din ce cauza orbecăim,asa....intr-una.! Doamne iarta-ne,Doamne ajuta-ne !

2.
Fitiu Avram
|
07. 27, 2016. Wednesday 14:55

Un raspuns pentru comentariul Domnului Ionica Nechifor

Lasand la o parte atacul nedemn, denaturat, rau intentionat si fara acoperire (vis a vis de cartea SALVAREA FERMEI TARANESTI descarcabila de pe blogul personal) din partea unui confrate cercetator din agricultura, in interventia mea de la Paltinis am scos in evidenta doua puncte slabe ale oieritului din Romania dintr-o lista mault mai ampla pe care o redau mai jos dintr-o analiza SWOT cu scopul de a identifica solutiiile necesare pentru salvarea acestui sector:


1. Dezechilibrele majore ale pastoralismului din Romania intre 2007-2013

1.1.Structura sociala familiala perturbata

Organizarea sociala a familiilor proprietarilor de oi
- Organizarea sociala a familiilor marilor proprietari de oi (Sb; Bv)
- Lipsa unei politici familiale de pregatire profesionala a copiilor in vederea transmiterii fermei la urmasi;
- Probleme sociale legate de viata in 2 locatii sezoniere ale sotului si sotiei;
- Probleme cu recrutarea si stabilizarea ciobanilor seriosi;
Organizarea sociala a familiilor micilor proprietari de oi (Sv, Mm, Bn.etc…)
- Cresterea oilor nu constituie neaparat activitatea economica a familiei de unde si interesul limitat acordat acestei ocupatii;
- Cresterea oilor este o ocupatie conjuncturala si nu una perena in timp
- Neimplicarea sotiei/sotului si a copiilor in activitatile agroculturale (muzica traditionala; artizanat) legate de cresterea oilor

Organizarea si problemele sociale ale familiei baciului
- Cvasi inexistenta familiei baciului la stane, cu repercursiuni asupra perenizarii activitatii
- Ruptura sociala dintre familia baciului si acesta pe durata sezonului
- Dificultatea de identificare a unui baci serios dintre candidatii celibatari
- Problema alcoolismului la persoanele celibatare “trecute”
Organizarea si problemele sociale ale familiei personalului de la stana
- Ciobani fara pregatire specifica in domeniu;
- Ciobani de regula barbati (putine cazuri de ciobanite) celibatari, cu dificultati de comunicare;
- Inexistenta unei “structuri matrimoniale profesionale” la nivelul federatiilor nationale;
- Ruptura sociala dintre ei si familia acestora in timpul sezonului;
- Ciobani fara contract de munca care nu pot fi stabilizati in timp;
- Riscul alcoolisimului la persoanele celibatare;

1.2. Pregatirea profesionala a oierilor
- Pregatire de regula limitata la tehnica productiei si procesarii;
- Lipsa unei pregatiri adecvate legate de gestiunea mediului (vezi cazul salbaticirii vegetatiei datorita nemutarii tarlei)
- Lipsa unei pregatiri adecvate legata de diversificarea si marketingul produselor agroalimentare (ex. Asteptarile consumatorilor)
- Lipsa unei pregatiri adecvate legate de procesarea si marketingul produselor secundare (lana)
- Lipsa unei pregatiri adecvate referitoare la traditiile oieritului;

1.3. Stane neadapte cerintelor societatii
- Putine stane legale dpdv. sanitar veterinar si de mediu
- Stane nepregatite sa primeasca turisti
- “Stane masculinizate” fara sanse de perenizare a activitatii
- Stane neprimitore din punct de vedere vizual, fara o arhitectura specifica

1.4. Lipsa unui sistem de coeziune sociala intre stane vecine in caz de agresiune
- Agresiunile lupilor si ursilor;
- Agresiunile vanatorilor (uciderea cainilor de la stana);
- Gestionarea conflictelor cu padurarii ; proprietarii de terenuri agricole;

1.5. Lipsa unui sistem de monitorizare a gestiunii resurselor (pasune; padure; apa; sol)
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de taiere a padurilor;
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de incendiere a pajistilor si padurilor
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de recoltat fructe de padure
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de vanatoare (vanat; “caini de la stana”)
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de investitii in energie hidro soldate cu canalizarea subterana a resurselor de apa din munte

1.6. Lipsa unui grup de lucru pentru analiza si propuneri in cazul constrangerilor legislative
- Accesul animalelor domestice in padure (Codul silvic)
- Accesul pe drumuri publice in cazul transhumantei (Codul rutier)
- Aplicarea amenajamentelor agropastorale

1.7. Neimplicarea federatiilor profesionale in organizare sistematica de actiuni agroculturale
- Transhumanta este de regula un fenomen agricol si nu unul agrocultural (traseu cuplat cu evenimente agroculturale);
- Masurisul oilor este un fenomen agrocultural destul de singular in peisajul activitatilor oierilor
- Organizarea “Nedeilor” este lasata la indemana primarilor de catre organizatiile profesionale;
- Tunsul oilor nu beneficiaza de un calendar anul national cunoscut de evenimente agroculturale
- Concursuri de degustare a branzei sunt “aparitii meteorice” in acest sector;

1.8. Lipsa unui sistem de consultanta si monitorizare a amenajamentelor agropastorale de catre organizatiile profesionale
- Riscuri legate de incarcatura necorespunzatoare si gestiune incorecta a pajistii
- Riscuri legate de salbaticirea pajistilor
- Riscuri legate de fertilizare cu substante minerale
- Riscuri legate de coruptia din primarii referitoare la atribuirea scrierii amenajamentelor agropastorale
- Lipsa unui sistem de monitorizare a amenajamentelor agropastorale
- Etc…

1.9.Neimplicarea consumatorilor urbani plecati plecati din comune de oieri in actul de comercializare a branzei
- Inexistenta unei baze de date cu acesti consumatori la nivelul unei comune de oieri;
- Inexistenta unei organizari juridice ca si asociatie de consumatori a acestora
- Inexistenta unei abordari de “marketing al locului de origine” acestor consumatori;

1.10. Inexistenta unui sistem de productie, procesare si distributie de obiecte specifice oieritului la nivelul organizatiilor profesionale
- Instrumente de cantat (fluier, cimpoi; tulnic, bucium, trambita)
- Imbracaminte traditionala (cojoc; cioareci etc…)
- Echipamente artizanale (ciubere ; bate etc..)

1.11. Inexistenta unui centru de formare si management de evenimente agroculturale la nivelul organizatiilor profesionale
- Formarea oierilor in arta muzicii traditionale
- Formarea oierilor in arta meserilor artizanale (tesut; artizanat din lemn)
- Formarea oierilor in managementul organizarii de evenimente agroculturale (degustare branza; concurs de tuns oi; nedei; organizare de piete traditionale)

1.12. Inexistenta statutului oierului
- Statut fiscal
- Statut social
- Statut economic

1.13. Inexistenta unor lanturi alimentare scurte de calitate
- Lipsa reglementare certificare produse montane
- Lipsa reglementare certificare produse locale
- Lipsa reglementare certificare produse etice
- Lipsa organizare verigi tehnice lant alimentar scurt

1.14.Inexistenta unei cooperari internationale intre federatiile de oieri din Romania si oierii vlahi din Europa (Grecia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Serbia, Croatia, Italia; Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Kosovo, Elvetia, Cehia, Polonia, Slovacia, Ucraina, Austria, Elvetia)
- Unele organizatii de oieri vlahi detin un management mult mai profesional in ceea ce priveste procesarea si comercializarea branzeturilor (Metsovo, Grecia)
- Unele organizatii de oieri vlahi au organizat adevarate “perle agroturistice” (Zakopane, Polonia);
- Unele organizatii de oieri vlahi sunt profesionisti ai organizarii artizantatului specific (Banska Bystrica, Slovacia);

1.15. Vanzare preponderenta de materie bruta (lapte, miel pe picior, lana) fara valoare adaugata din procesare sau certificare de calitate conform R.1151/2012 (produs ecologic, traditional, montan sau local)

1.
Fitiu Avram
|
07. 27, 2016. Wednesday 13:16

Drept la replica pentru comentariul Domnului Ionica Nechifor

Lasand la o parte atacurile nedemne si fara acoperire in ceea ce priveste ultima carte scrisa SALVAREA FERMEI TARANESTI care mi-a luat 20 de ani din viata ca sa inteleg durerea taranului roman.
Interventia mea de la Paltinis a scos in evidenta doar 2 puncte slabe ale oieritului din Romania dintr-o lista pe care o prezint detaliat mai jos.
Nu putem realiza o proiectie corecta a viitorului oieritului in Romania fara o analiza SWOT pertinenta:
Pentru a fi inteleasa mai bine interventia mea de la Paltinis de catre cititori, redau mai jos o analiza mai ampla a acestui sector agricol:


1. Dezechilibrele majore ale pastoralismului din Romania intre 2007-2013
1.1.Structura sociala familiala perturbata

Organizarea sociala a familiilor proprietarilor de oi

Organizarea sociala a familiilor marilor proprietari de oi (Sb; Bv)
- Lipsa unei politici familiale de pregatire profesionala a copiilor in vederea transmiterii fermei la urmasi;
- Probleme sociale legate de viata in 2 locatii sezoniere ale sotului si sotiei;
- Probleme cu recrutarea si stabilizarea ciobanilor seriosi;

Organizarea sociala a familiilor micilor proprietari de oi (Sv, Mm, Bn.etc…)
- Cresterea oilor nu constituie neaparat activitatea economica a familiei de unde si interesul limitat acordat acestei ocupatii;
- Cresterea oilor este o ocupatie conjuncturala si nu una perena in timp
- Neimplicarea sotiei/sotului si a copiilor in activitatile agroculturale (muzica traditionala; artizanat) legate de cresterea oilor
Organizarea si problemele sociale ale familiei baciului
- Cvasi inexistenta familiei baciului la stane, cu repercursiuni asupra perenizarii activitatii
- Ruptura sociala dintre familia baciului si acesta pe durata sezonului
- Dificultatea de identificare a unui baci serios dintre candidatii celibatari
- Problema alcoolismului la persoanele celibatare “trecute”
Organizarea si problemele sociale ale familiei personalului de la stana
- Ciobani fara pregatire specifica in domeniu;
- Ciobani de regula barbati (putine cazuri de ciobanite) celibatari, cu dificultati de comunicare;
- Inexistenta unei “structuri matrimoniale profesionale” la nivelul federatiilor nationale;
- Ruptura sociala dintre ei si familia acestora in timpul sezonului;
- Ciobani fara contract de munca care nu pot fi stabilizati in timp;
- Riscul alcoolisimului la persoanele celibatare;

1.2. Pregatirea profesionala a oierilor
- Pregatire de regula limitata la tehnica productiei si procesarii;
- Lipsa unei pregatiri adecvate legate de gestiunea mediului (vezi cazul salbaticirii vegetatiei datorita nemutarii tarlei)
- Lipsa unei pregatiri adecvate legata de diversificarea si marketingul produselor agroalimentare (ex. Asteptarile consumatorilor)
- Lipsa unei pregatiri adecvate legate de procesarea si marketingul produselor secundare (lana)
- Lipsa unei pregatiri adecvate referitoare la traditiile oieritului;

1.3. Stane neadapte cerintelor societatii
- Putine stane legale dpdv. sanitar veterinar si de mediu
- Stane nepregatite sa primeasca turisti
- “Stane masculinizate” fara sanse de perenizare a activitatii
- Stane neprimitore din punct de vedere vizual, fara o arhitectura specifica

1.4. Lipsa unui sistem de coeziune sociala intre stane vecine in caz de agresiune
- Agresiunile lupilor si ursilor;
- Agresiunile vanatorilor (uciderea cainilor de la stana);
- Gestionarea conflictelor cu padurarii ; proprietarii de terenuri agricole;

1.5. Lipsa unui sistem de monitorizare a gestiunii resurselor (pasune; padure; apa; sol)
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de taiere a padurilor;
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de incendiere a pajistilor si padurilor
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de recoltat fructe de padure
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de vanatoare (vanat; “caini de la stana”)
- Lipsa monitorizare actiuni ilegale de investitii in energie hidro soldate cu canalizarea subterana a resurselor de apa din munte

1.6. Lipsa unui grup de lucru pentru analiza si propuneri in cazul constrangerilor legislative
- Accesul animalelor domestice in padure (Codul silvic)
- Accesul pe drumuri publice in cazul transhumantei (Codul rutier)
- Aplicarea amenajamentelor agropastorale

1.7. Neimplicarea federatiilor profesionale in organizare sistematica de actiuni agroculturale
- Transhumanta este de regula un fenomen agricol si nu unul agrocultural (traseu cuplat cu evenimente agroculturale);
- Masurisul oilor este un fenomen agrocultural destul de singular in peisajul activitatilor oierilor
- Organizarea “Nedeilor” este lasata la indemana primarilor de catre organizatiile profesionale;
- Tunsul oilor nu beneficiaza de un calendar anul national cunoscut de evenimente agroculturale
- Concursuri de degustare a branzei sunt “aparitii meteorice” in acest sector;

1.8. Lipsa unui sistem de consultanta si monitorizare a amenajamentelor agropastorale de catre organizatiile profesionale
- Riscuri legate de incarcatura necorespunzatoare si gestiune incorecta a pajistii
- Riscuri legate de salbaticirea pajistilor
- Riscuri legate de fertilizare cu substante minerale
- Riscuri legate de coruptia din primarii referitoare la atribuirea scrierii amenajamentelor agropastorale
- Lipsa unui sistem de monitorizare a amenajamentelor agropastorale
- Etc…

1.9.Neimplicarea consumatorilor urbani plecati plecati din comune de oieri in actul de comercializare a branzei
- Inexistenta unei baze de date cu acesti consumatori la nivelul unei comune de oieri;
- Inexistenta unei organizari juridice ca si asociatie de consumatori a acestora
- Inexistenta unei abordari de “marketing al locului de origine” acestor consumatori;

1.10. Inexistenta unui sistem de productie, procesare si distributie de obiecte specifice oieritului la nivelul organizatiilor profesionale
- Instrumente de cantat (fluier, cimpoi; tulnic, bucium, trambita)
- Imbracaminte traditionala (cojoc; cioareci etc…)
- Echipamente artizanale (ciubere ; bate etc..)

1.11. Inexistenta unui centru de formare si management de evenimente agroculturale la nivelul organizatiilor profesionale
- Formarea oierilor in arta muzicii traditionale
- Formarea oierilor in arta meserilor artizanale (tesut; artizanat din lemn)
- Formarea oierilor in managementul organizarii de evenimente agroculturale (degustare branza; concurs de tuns oi; nedei; organizare de piete traditionale)

1.12. Inexistenta statutului oierului
- Statut fiscal
- Statut social
- Statut economic

1.13. Inexistenta unor lanturi alimentare scurte de calitate
- Lipsa reglementare certificare produse montane
- Lipsa reglementare certificare produse locale
- Lipsa reglementare certificare produse etice
- Lipsa organizare verigi tehnice lant alimentar scurt

1.14.Inexistenta unei cooperari internationale intre federatiile de oieri din Romania si oierii vlahi din Europa (Grecia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Serbia, Croatia, Italia; Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Kosovo, Elvetia, Cehia, Polonia, Slovacia, Ucraina, Austria, Elvetia)
- Unele organizatii de oieri vlahi detin un management mult mai profesional in ceea ce priveste procesarea si comercializarea branzeturilor (Metsovo, Grecia)
- Unele organizatii de oieri vlahi au organizat adevarate “perle agroturistice” (Zakopane, Polonia);
- Unele organizatii de oieri vlahi sunt profesionisti ai organizarii artizantatului specific (Banska Bystrica, Slovacia);

1.15. Vanzare preponderenta de materie bruta (lapte, miel pe picior, lana) fara valoare adaugata din procesare sau certificare de calitate conform R.1151/2012 (produs ecologic, traditional, montan sau local)

Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   

Video

Dronele devin o opţiune pentru agricultură

Dronele devin o opţiune pentru agricultură

IQ Robotics, o companie românească cu sediul în Braşov, a adus la INDAGRA o dronă pentru aplicarea tratamentelor fito-sanitare, care a stârnit interesul multor fermieri. Drona este controlată prin calculator, de unde i se stabileşte harta şi misiunea, având o autonomie de zbor între 10 şi 15 minute, în funcţie de complexitatea operaţiunii şi condiţiile de lucru.

Reporter: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere! APAN Horticultură - Indagra 2019

Bancul zilei

La restaurant

La restaurant
Un restaurant foarte elegant. Detalii