Tufele de kiwi din curtea mănăstirii! Preotul Sabin Făgăraș are în plan și o cultură de kaki!

Terminasem studiile de doctorat în Milano, Italia și la întoarcerea acasă prietenii mei mi-au dăruit trei plante de kiwi:o plantă cu flori mascul și trei cu flori femelă. Îmi amintesc că era sărbătoarea de Paște și le-am plantat în livada noastră din curtea mănăstirii. În prima iarnă, frigul a năvălit dintr-odată, degeaba le-am acoperit cu tulei de porumb, plantele aveau seva crudă, erau firave și două au înghețat, povestește părintele pentru Agroinfo.

În curtea mănăstirii, pe un hectar de pământ se întinde o livadă țărănească, am putea spune bio pentru că părintele Făgăraș nu le aplică niciun tratament pomilor și arbuștilor.

Pomii sunt răzleți, nu e o livadă organizată în așa fel încât să obținem producții pentru comercializare. Avem peri, meri, pruni, bătrâni, am mai plantat și alții tineri. Nu folosim niciun fel de tratamente. Nu facem stropiri, punem apă la rădăcina pomilor și gunoi de grajd. E o livadă țărănească în care creștem fructele cât mai sănătos. Când am primit plantele de kiwi, prietenii mei mi-au spus și cum se cresc, spune părintele.

Preotul Sabin Făgăraș, în fața porții mănăstirii

Cultivarea kiwi este similară, din punct de vedere tehnologic, cu viticultura. De fapt, în Italia, plantele de kiwi se întind pe spaliere, așa cum faci cu vița de vie. Ramurile au nevoie să se întindă. PCa să extind cultura mai pun la câte o ramură un săculeț cu mușchi, care ține umezeală și permite să se formeze o rădăcină. Primăvara trebuie curățate, tunse, exact cum faci cu vița de vie.  În Italia am văzut că la rădăcina tufelor picura mereu apa. Kiwi este o cultură la care-i place umiditatea. Anul acesta, a plouat la Feleacu și nu am avut nevoie să le pun apă. Dacă e mai secetos le pun câte o găleată de apă.

Următoarea cultura made Italia: kaki!

Pe părintele Sabin Făgăraș, Agroinfo l-a descoperit pe Facebook. Preotul călugăr a creat o pagină frumoasă mănăstirii unde slujește și tot de acolo Agroinfo a reușit să ia telefonic legătura cu părintele și am împrumutat și fotografiile cu recolta de kiwi din acest an. Trei găleți cu 45 de kilograme de kiwi!

Acum fructele sunt tari, o să le lăsăm așa cum se procedează cu perele să se înmoaie și atunci vor fi bune de mâncat. Părintele Făgăraș vrea să creeze o adevărată oază exotică în mijlocul livezii țărănești. Aș vrea să mai aduc din Italia și fructul roșu, cu o dulceață aparte, kaki. M-am gândit că Milano are oarecum aceeași climă ca la noi, adică iernile sunt cu zăpadă e posibil să reziste și pomii de kaki, spune preotul.

Mănăstirea Stavroanastasis, Feleac

În Dobrogea se cultivă kiwi de prin 2008, iar plantele au fost aduse de un cercetător viticol tot din Italia, un proiect în care a fost implicată și Academia de Științe Agricole și Silvice București. În livada respectivă, organizată cum spune părintele, s-au obținut și două tone de fructe la hectar. Kiwi are nevoie de 150 de zile calde, fără îngheț. Când este în perioada de repaus, planta poate rezista și la temperaturi de sub limita de zero grade Celsius. Arbustul trebuie aclimatizat ușor cu temperaturile scăzute, pentru că orice scadere bruscă poate duce la crăparea trunchiului și îmbolnăvirea vițelor, iar înghețul omoară mugurii.

Prețul unui răsad de kiwi adus din Italia a fost de 4 euro. O plantă începe să fructifice după 4 ani. În condiții optime de climă, producția medie în cultura de kiwi este de 40 de tone la hectar. În țara noastră, s-ar putea obține maxim 15 tone la hectar.