PLATA PE SUPRAFAȚĂ! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va demara de la 1 iulie 2018 verificarea pe teren pentru cererile unice de plată eșantionate la control. AGROINFO vă informează care sunt terenurile pentru care primiți plata pe suprafață și care terenuri NU sunt eligibile pentru această plată.
Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) presupune acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producţie. Plata în cadrul SAPS se acordă pentru hectarele eligibile.
„Hectar eligibil” înseamnă:
a) orice suprafaţă agricolă a exploataţiei care este utilizată pentru o activitate agricolă;
b) orice suprafaţă care a dat dreptul la plăţi în 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă și care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual, este împădurită în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.
Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile, numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale. Terenurile care nu au făcut parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată. În cazul în care fermierul decide scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe de teren, are obligaţia de a notifica APIA privind modificarea cererii unice de plată, prin retragerea acestei suprafeţe.
Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă blocului fizic.
Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, cu excepția suprafețelor prevăzute la art 10 alineatul (1), litera b) din ordonanță, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m.
b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m.
Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solarii. Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.
Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin. (2) din OUG nr.3/2015, cu modificări și completări ulterioare;
b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct, iar în situaţia în care acesta nu este elaborat/este în curs de elaborare, cu respectarea setului de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective.
IMPORTANT! Fermierii care declară aceste suprafeţe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plăţii pe aceste suprafeţe poate determina sancţiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control.
Ca atare, dacă utilizează şi alte suprafeţe decât cele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice, fermierul poate să declare toate suprafeţele pe care le deţine şi le utilizează şi să solicite plată pentru suprafeţele care nu sunt în zonele din rezervaţii ştiinţifice sau în cele cu protecţie strictă.
c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;
g) suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
m) suprafeţele de pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 1 an, cu excepția suprafețelor arabile menținute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonanță, dacă este respectată activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanță. Fermierii care declară aceste suprafeţe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plăţii pe aceste suprafeţe poate determina sancţiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control.
n) suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop.
o) suprafețele cu amenajări piscicole, așa cum acestea sunt prevăzute în art. 23 alin. (20) din Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului finanțelor publice și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 734/480/1.003/3.727/2015. Fac excepție terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) și (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.
Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.
SUPRAFEȚELE CULTIVATE CU CÂNEPĂ! ATENȚIE, TERMEN LIMITĂ 30 IUNIE!
În cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
a) identificarea parcelelor semănate cu cânepă;
b) soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;
Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în "Catalogul comun al soiurilor de plante agricole" la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
Prin derogare, în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unicede plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate.
Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
Sursa: Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură