Suprafaţa cultivată cu tutun a scăzut de peste 30 de ori, în ultimii 23 de ani

„România avea în trecut, înainte de 1989, o suprafaţă cultivată cu tutun de 35.000 de hectare şi aceasta s-a redus la 1.100 hectare în 2013, iar cauzele sunt multiple. Una dintre ele este legată de faptul că susţinerea financiară putea fi mai mare, şi aici noi, ca minister, trebuie să ne facem autocritica, deşi nu cred că mai ajută la ceva, dar şi faptul că nu am reuşit cu nimic să-i susţinem la Bruxelles pe producătorii români. Cred că distrugerea părţii de procesare primară a tutunului a contribuit mai mult la reducerea producţiei în România decât normele europene”, a spus Irimescu.

România, pe ultimul loc în topul producătorilor de tutun din UE
Acesta consideră că directiva UE de a interzice utilizarea a două soiuri de tutun, Oriental şi Burley, care nu pot fi procesate fără a adăuga anumite ingrediente speciale, nu va ajuta la reducerea consumului de tutun ci „va îndepărta producţia europeană de tutun de pe eşichierul mondial”, în condiţiile în care 80% din tutunul produs în Uniunea Europeană este Oriental sau Burley. „Credem că directiva UE nu ajută la reducerea consumului de tutun ci doar va îndepărta producţia europeană de tutun de pe eşichierul mondial. România este pe locul 10, pe ultimul loc al producătorilor de tutun din Uniunea Europeană. Pe primul loc se situează Italia cu 40.000 de tone, urmată de Polonia, Grecia, Spania şi Bulgaria”, a mai spus acesta.

Sprijinul pentru tutun, de şapte ori mai mic
Achim Irimescu a subliniat că reducerea sprijinului european acordat pe tona de tutun şi deciziile procesatorilor din România de a importa tutun brut reprezintă cauzele principale ale declinului producţiei de tutun în România. „Din păcate în vremea negocierii cotelor de tutun era un sprijin european de 7.000 de euro pe tonă, dar s-a redus substanţial la circa 1.000 de euro pe tonă. De asemenea, la privatizarea Regiei Tutunul Românesc s-a decis continuarea procesării producţiei primare, dar din păcate nu s-a continuat şi această procesare a dispărut, iar cultivatorii au fost nevoiţi să vândă procesatorilor unguri. Procesatorii români au preferat să importe tutun brut în defavoarea producţiei autohtone, motivând slaba calitate a celui intern. Practic, calitatea tutunului este dată de seminţe şi de tehnologia folosită. Din păcate, nici în momentul de faţă producţia internă nu este utilizată de cei trei mari procesatori din România, deşi ţigările ocupă în general una din cele trei poziţii în exporturile României din produse agroalimentare”, a adăugat Achim Irimescu.

Potrivit Asociaţiei Organizaţiei Profesionale pe Filiera Tutun, un procent de 80% din tutunul produs în Uniunea Europeană ar putea să fie interzis conform prevederilor propuse în noua Directivă a Comisiei Europene pentru că reprezintă soiuri Oriental sau Burley. Aceste soiuri de tutun nu pot fi procesate fără a adăuga anumite ingrediente speciale, iar în ultima vreme s-a vorbit mult doar despre interzicerea ţigaretelor mentolate, iar exemplele de ingrediente adiţionale s-au redus doar la mentol.
Achim Irimescu a participat miercuri la prima Conferinţă Naţională a cultivatorilor de tutun, organizată de Asociaţia Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun, unde au participat şi reprezentanţi din ţările din sud-estul Europei. sursa: Agerpres