Fermierii care au avut ghinionul să cadă, în 2015, în eșantionul de control nu ar fi între cei 536.160 de fermieri pentru care Agenția de Plăți și Intervenției pentru Agricultură (APIA) transferă, în aceste zile, banii pe suprafață.
Ce se întâmplă cu fermierii din eșantionul de control? Cererile acestor fermieri intră la plata subvenției pe suprafață pe măsură ce sunt rezolvate, susțin sursele noastre din conducerea APIA centrală. Este vorba atât de controlul clasic, cât și de cel prin teledetecție.
Cum procedează angajații APIA? Rapoartele de control sunt introduse în sistemul informatic (Sistemul Integrat de Administrare și Control, IACS), iar cererile acestor fermieri trec printr-un filtru de control unde sunt confirmate suprafețele declarate la plată, criteriile de eligibilitate și dacă au fost respectate obligațiile asumate de fermieri.
Ca exemplu, filtrul de control poate detecta o supradeclarare. Presupunem că la o exploatație agricolă de 100 ha, fermierul ar fi declarat în cererea unică 110 ha. Pentru cele 10 ha în plus, APIA îl sancționează pe toată exploatația și pe toate schemele de plată din subvenția pe suprafață pentru care este eligibil.
Pentru campania 2015, potrivit Gauss, compania care efectuează pentru APIA controlul prin teledetecție, 41.000 de fermieri români au fost prinși în eșantionul de control prin teledetecție, cu o suprafață de aproximativ 500.000 de hectare.