Vremea bună de lucru şi temperaturile ceva mai ridicate decât media au permis executarea primelor lucrări de administrare a îngrăşămintelor minerale la culturile de toamnă semănate în epoca optimă. Ce îi îngrijorează totuşi pe fermieri?
În ferme, încă se pune la punct tehnica de mecanizare prin repararea şi reglarea maşinilor şi utilajelor care vor intra eşalonat la lucrul în câmp.
Rapiţa, o cultură problemă!
Agronomul Nicolae Nemeş cultivă an de an, în comuna Vinţu de Jos, 730 hectare cu grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr şi cartof. Potrivit agricultorului, păioasele, ce ocupă aproximativ jumătate din suprafaţă, vor ieşi corespunzător din iarnă. Cu toate că nu este zăpadă pe câmp, valul de ger nu a afectat plantele de cultură. „Îngrijorarea mare ar fi la rapiţă (115 ha), care a avut o dezvoltare destul de puternică. Lipsa stratului de omăt protector, cât şi temperaturile de -17 grade patru nopţi la rând au deteriorat aparatul foliar. S-ar putea să avem probleme, mai ales că în lan se simte mirosul specific de putrezire. Dar am observat că vârful de creştere al plantelor este încă verde. Monoliţii pe care i-am recoltat din lan se trezesc la viaţă cât de curând şi vom afla ce se întâmplă”, ne-a declarat fermierul.
Potrivit agricultorului, după jumătatea lunii februarie începe fertilizarea fazială a culturilor de toamnă. Dacă în urma studierii monoliţilor, cultura nu va necesita a fi întoarsă, hibrizii de rapiţă de la Caussade, Syngenta şi Pioneer vor fi fertilizaţi cu îngrăşăminte chimice, în principal pe bază de azot, dar şi cu sulf, calciu şi alte substanţe. Pentru păioase, se va aplica azotat de amoniu, 200 kg/ha.
În ferma lui Nicolae Nemeş se pregătesc primele tratamente fitosanitare, mai întâi la rapiţă. Acesta deja negociază cu furnizorii de inputuri cantităţile şi preţurile produselor.
Despre starea culturilor de toamnă în alte judeţe ale ţării, citiţi în revista Ferma ediţia 5-29 februarie 2016!