Sprijinul cuplat va umple buzunarul cultivatorilor de orez. Ce profit fac orezăriile italiene în România?

Din punct de vedere al suprafeței cultivate, primul loc este adjudecat de compania italiană Padova Agricultura din Stăncuța, județul Brăila, care exploatează o suprafaţă  de 4.200 ha în incinta îndiguită Călmăţui-Gropeni, în vecinătatea Câmpului Experimental Polizeşti. Firma și-a început afacerile la noi în 2007. Acționarii sunt compania olandeză Gibside Holding, majoritar cu 95%, care a fuzionat cu firma italiană Palma SRL (Monitorul Oficial Italia, 2013) și Roncato Giovanni&Figli. Roncato Giovanni figurează președinte al Consiliului de Administrație și ar deține 5% din acțiuni. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 6,4 milioane de euro și un profit suspect de mic, de doar 16.770 euro prin comparație cu anul 2013 când profitul net a ajuns la 571.230 euro. Cifra de afaceri a fost mai mică, 4,8 milioane de euro. Doar din subvenții, anul trecut, orezăria italienilor a reușit să strângă 300.000 de euro. Compania are 78 de angajați.

Următorul pe lista orezarilor prosperi este Riso Scotti, cel mai mare producător de orez din Europa. Italianul Dario Scotti a cumpărat, în anul 2005, terenuri întinse de-a lungul Dunării, în județul Ialomița. Cultivă orez pe o suprafață de 4.000 ha, pe care altădată se întindeau orezăriile comuniste. Italianul are două firme deschise în țara noastră: Orezul Giurgeni și Risi Romuno. Orezul Giurgeni a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de  3,4 milioane de euro, față de 2,7 milioane de euro în 2013. Dacă la cifra de afaceri creșterea este ușoară, în schimb profitul firmei a săltat spectaculos. În 2014, italianul a înregistrat un  profit net de 780.190 de euro, aproape de 5 ori mai mare decât în 2013 când a fost cifrat la 154.021 euro. Firma are 37 de angajați.

Cea de-a doua firmă deținută de Dario Scotti nu este la fel de prosperă. Risi Romuno a atins, în 2014, o cifră de afaceri de 3,1 milioane de euro și a încheiat anul, fără profit, cu minus 637.785 euro. Firma are 25 de angajați. Din subvențiile de la APIA, Dario Scotti a scos, anul trecut, circa 628.000 de euro. Compania Riso Scotti are o tradiție de 60 de ani în cultivarea orezului. În România, Dario Scotti, care a moștenit compania de la tatăl său, a avut ambiția să creeze cel de-al doilea mare centru de producție a orezului, după Italia, țara lui de origine. Ca orice om de afaceri prosper, Dario Scotti a stârnit în Italia diverse controverse. În 2011, presa italiană titra despre arestarea lui sub acuzațiile de corupție și fraudă. Scotti este și vicepreședintele unei companii de producere a energiei neconvenționale, din deșeuri. Procurorii italieni susțineau că Scotti ar fi știut de o mită de 100 milioane de euro, plătită de subalternii lui de la Energia Scotti către Managerul Național de Energie care urma să închidă ochii la folosirea unor deșeuri medicale pentru producerea așa-zisei energii curate. Unele surse acreditează ideea că Dario Scotti ar fi cumpărat în țara noastră aproape 7.000 ha de teren, la un preț mic, cu gândul să vândă parcele la un preț mai mare unor investitori străini.

Următorii, ca suprafață cultivată,  sunt frații Roberto și Angelo Concina. Italienii au obținut, anul trecut, 363.000 de euro doar din plățile pe suprafață. Frații dețin, din 2005, firma Orezul Latinu, care cultivă  orez, dar și porumb, grâu și florea soarelui pe 1.300 ha, suprafață concesionată în județul Ialomița. Din 2012, cei doi au deschis și firma Harvest Green, care cultivă exclusiv orez pe o suprafață de 1.380 ha concesionată în județul Timiș. Anul trecut, Orezul Latinu a avut o cifră de afaceri de 4 milioane de euro și un profit net de 1,3 milioane de euro. Practic, în doi ani, firma și-a dublat cifra de afaceri, dacă ne gândim că aceasta era 1,5 milioane de euro în 2012. Iar profitul l-a triplat pentru că în 2012 era doar 312.156 euro. Firma are 37 de angajați.

Harvest Green a ajuns, anul trecut, la cifra de afaceri de 4,7 milioane de euro, dar a avut un profit mai mic decât Orezul Latinu,  421.178 euro. Nici pe cei doi frați nu i-au ocolit problemele. La un moment dat, ei au intrat în vizorul procurorilor români fiind suspectați de trucarea unor licitații. Concret, firmele din grupul care le aparține erau bănuite că au intrat în competiție în licitații, una împotriva celeilalte, pentru concesionarea unor terenuri aparținînd Consiliului Județean Ialomița. Se pare că strategia de câștigare a licitației era ca una dintre firme să se retragă în favoarea celeilalte, strategie ilegală.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) susțin că în țara noastră suprafața cultivată cu orez este de 11.930 ha, iar producția atinge 55.000 tone/an. Din cantitate, se exportă cam 15.000 de tone, în valoare de aproximativ 12 milioane de euro. Restul nu acoperă consumul național din moment ce ar fi nevoie să importăm 40-50.000 tone de orez. O parte din acest orez provine chiar din Italia. 

(Surse:Agenția pentru promovarea companiilor italiene în est, Monitorul Oficial din Italia, INS, RisCo, portal de monitorizare financiară)