Claudia Rugină este avocat, dar a făcut o pasiune pentru cultivarea legumelor în sistem tradițional, cât mai natural. Fără substanțe chimice, fertilizatori sau îngrășăminte. Tomatele Claudiei cresc în cuiburi de busuioc, sunt udate cu ceai de urzici și stropite cu lapte și cenușă. Iată povestea grădinii cu roșii botezate Buniol!
Pe tăvițele pe care le-a așezat Claudia, roșiile mici galbene se amestecă cu cele mari, inimă de bou, cu altele portocalii, rotunde sau cu cele roșii lunguiețe. Niciunele nu sunt perfecte, dar gustul lor este aproape la fel de dulce, de savuros și te duce cu gândul la grădina bunicii. Fiecare roșie are înfiptă o scobitoare cu numele soiului pe care-l reprezintă.
Claudia Rugină a început să cultive roșii în urmă cu trei ani, cu o investiție minimă, undeva la nivelul unui salariu mediu. Spune că a impulsionat-o dorința întoarcerii la gustul roșiei de odinioară și, inițial, a gândit totul ca pe un proiect experimental. Avea deja terenul, 500 mp în satul Topolița din Neamț, așa că mai avea nevoie de semințe. Soiurile de roșii le-am cumpărat de la fermieri englezi și americani autorizați, sunt cultivatori care alimentează toate băncile de semințe din lume. Roșiile sunt crescute cu ceai de urzică. Adică, las urzicile la macerat timp de 10 zile, iar în bidonul cu apa din care sunt udate roșiile se pune infuzia respectivă, zeama pe care o lasă urzicile. Roșiile sunt protejate împotriva bolilor cu lapte de vacă, bicarbonat de sodiu și cenușă din lemn. Le stropim preventiv pentru ca ele să nu se măneze, principala cauză a îmbolnăvirii roșiilor. Soiurile sunt crescute în cuiburi de busuioc și gălbenele, iar grădina este irigată cu un sistem pe care l-a creat tata cu mâinile lui. Printre soiurile pe care le cultiv, cele mai cunoscute sunt prunișoarele roșii, portocalii, inima de bou, San Marzano din care fac italienii faimosul lor sos, goldie, am și hâda, așa am botezat-o eu, dar este mai cunoscută la noi ca bărcuța. Dar am și un soi care nu se cultivă în România, Montserrat, specific Barcelonei și zonei catalane.
Claudia Rugină la RuralFest, București, 20 septembrie 2015
Roșiile se dezvoltă organic, spune cultivatoarea, care exclude ideea de seră pentru că ar însemna forțarea creșterii și coacerii. Chiar dacă sunt soiuri tradiționale și chiar dacă nu sunt stropite cu chimicale, sera le forțează, iar roșiile nu mai dezvoltă zahărul pe care trebuie să-l dezvolte și nu obținem gustul pe care-l dorim.
Dacă în primii doi ani, recolta de roșii era împărțită doar familiei, de anul acesta, cultivatoarea are clienți din Iași și București. Roșiile sunt livrate în lădițe din carton de 4 kilograme conform unei liste de așteptare. Prețul unei lădițe este 50 de lei. În lădiță, soiurile sunt amestecate, nu se livrează niciodată un singur soi de tomată. În capitală, Claudia Rugină are, în acest moment, 30 de clienți.
Cultivatoarea intenționează să obțină un certificat ecologic, să extindă grădina de roșii Buniol ca să poată beneficia și de subvențiile pentru agricultura ecologică. Dar are în plan să-și dezvolte mica afacere și pe partea de procesare, să construiască o făbricuță. Pentru acest plan, ar fi vrut să acceseze fondurile europene disponibile pe noul PNDR 2014-2020. În general, evit să lucrez cu statul. Și o spun din experiența mea de avocat.
Claudia este convinsă că noi, românii, nu avem un soi al nostru, o roșie românească. Ne place să spunem că roșiile sunt ale noastre și ne aparțin. Dar noi nu avem un soi certificat românesc. Inima de bou, de exemplu, există în Germania, Rusia. În prezent, Claudia cumpără semințe doar atunci când dorește să diversifice soiurile. An de an țin semințe de la mine pentru că gena soiurilor pe care le am se menține 100 de ani.
Claudia Rugină a expus cele 25 de soiuri de roșii la RuralFest, sărbătoarea satului românesc, organizată, la sfârșitul săptămânii trecute, în București.