România susţine prelungirea autorizaţiei pentru glifosat pentru încă 15 ani

Poziţia României va fi pentru prelungirea autorizaţiei pe o perioadă de 15 ani pentru erbicidul glifosat, deoarece trebuie să dotăm agricultura cu cele mai bune soluţii. Atât timp cât nu afectează sănătatea umană şi pe cea a mediului, noi susţinem prelungirea pe perioada maximă şi pentru utilizarea oricărui produs care permite o competivitate cu oricare stat, nu doar cu cele europene, ci şi cu Brazilia, Australia, China, Argentina sau Rusia. Consider că nu putem să deposedăm agricultorii din România de un instrument pe care îl au şi pe care îl pot folosi. Utilizarea produsului trebuie să permită fermierului să fie dotat din punct de vedere al competitivităţii pentru că, ştiţi bine, că din mărăcine nu poţi să faci pom, iar din prost nu poate ieşi om, a explicat Botăniu, citat de Agerpres.

Acesta a precizat că o discuţie la nivel european referitoare la autorizarea glifosatului ar putea avea loc la finalul lunii mai, începutul lunii iunie 2016, iar majoritatea statelor europene sunt în favoarea reautorizării acestui produs pentru 15 ani.

Aprobarea pentru glifosat ca substanţă activă la nivelul european a fost dată din 2002 pentru o perioadă de 15 ani. Se împlinesc cei 15 ani, deci trebuie reluat acest proces de reautorizare sau de interzicere a substanţei active respective. Majoritatea statelor europene au mers pentru reautorizarea produsului, de fapt nu au fost poziţii contra reautorizării, având în vedere raportul calitate/preţ pe care îl are acest produs. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a spus că nu are efecte cancerigene, deci nu este un produs care să dăuneze sănătăţii umane sau sănătăţii mediului. Problema care există se referă la un coformulant, respectiv talomina, un produs pe care îl conţine erbicidul acesta şi despre care anumite studii, făcute în paralel cu EFSA de anumite organizaţii sau asociaţii de mediu, au afirmat că ar exista suspiciuni că se pot produce disfuncţionalităţi, a subliniat oficialul MADR.

Potrivit datelor furnizate de MADR, perioada de aprobare a glifosatului expiră pe 30 iunie 2016. Comisia Europeană a elaborat un proiect de Regulament de reaprobare a acestei substanţe însă deocamdată, nu a fost luată o decizie finală cu privire la utilizarea acestui erbicid. În cadrul reuniunii Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente şi Furaje, secţiunea “Fitofarmaceutice - Produse de Protecţie a Plantelor - Legislaţie”, din 7-8 martie 2016, s-a pus în discuţie reaprobarea substanţei active glifosat. Perioada de aprobare a fost propusă pentru 15 ani, însă atunci majoritatea statelor membre au fost de acord că ar trebui reaprobat doar pentru 10 ani. Deoarece o parte din statele membre nu au fost de acord cu reaprobarea substanţei active fără POE-tallowamnie (talomina -n.red.), CE a amânat supunerea la vot a reînnoirii aprobării substanţei active.

Pe 13 aprilie 2016, deputaţii europeni au solicitat ca autorizaţia pentru glifosat să fie prelungită de Comisia Europeană doar pentru 7 ani în loc de 15 ani şi doar pentru uz profesional, având în vedere îngrijorarea care există privind proprietăţile sale cancerigene şi de perturbare endocrină. În plus, deputaţii au cerut o evaluare independentă şi publicarea tuturor dovezilor ştiinţifice pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) le-a folosit pentru evaluarea glifosatului.

Potrivit datelor MADR, citate de Agerpres, în toate statele UE există PPP omologate care conţin glifosat. Produse de protecţie a plantelor pe bază de glifosat se utilizează ca erbicide pentru combaterea buruienilor în toate culturile însămânţate sau transplantate, cereale, plante oaleaginoase, livezi şi vii.

Proiectul de Regulament de reaprobare a glifosatului elaborat de CE prevede că “în acordarea autorizaţiilor, statele membre trebuie să acorde atenţie protecţiei operatorului şi riscului pentru plantele şi vertebartele terestre neţintă şi să aplice măsuri de reducere a riscului unde este cazul”. Totuşi Comisia nu restricţionează utilizarea PPP pe bază de glifosat doar de către utilizatorii profesionişti, mai notează Agerpres.

Secretarul de stat Daniel Botănoiu este de părere tootuşi că produsul trebuie utilizat doar de persoane autorizate. La următoarea întâlnire a CE, o să o aibă loc comitetul cu privire la reutilizarea produselor de fito-farmacie şi atunci vor decide dacă vor merge pe 15 sau pe 10 ani, cu coformulantul respectiv sau fără. Pentru substanţa activă glifosat, raportul calitate/preţ este un atu. De regulă, exploataţiile din România îl folosesc cu succes, în timp ce în gospodăriile de subzistenţă este foarte puţin folosit. De ce? Pentru că în momentul în care nu este aplicat corect şi bine delimitat de celelalte plante, poate distruge tot, de la viţa de vie, la pomi şi tomate, orice prinde distruge. Ca atare, cei care îl folosesc sunt şi cei care cunosc produsul respectiv şi ştiu foarte bine efectele pe care le are. Sigur că au existat voci în Comisie potrivit cărora utilizarea produsului să se facă de specialişti sau de persoane autorizate, respectiv de persoane care au un certificat dat de către oficiile fitosanitare sau de către autoritate. Trebuie să fii conştient să utilizezi produsul în doza respectivă pentru că nu înseamnă că, dacă dăm o cantitate mai mare, mor mai repede buruienile. Niciodată dublarea dozei sau triplarea ei nu aduce un alt efect faţă de doza recomandată. Efectele sunt aceleaşi, doar că se simte la buzunar - vom plăti suplimentar pentru orice majorare a cantităţii - pentru ceea ce nu merită, iar o anumită cantitate se poate regăsi ulterior în mediu, în plante. Este bine să respectăm şi să fim extrem de ponderaţi cu utilizarea lui, a adăugat Botănoiu.