INCOMPETENȚA AUTORITĂȚILOR ÎI COSTĂ PE FERMIERI! Curtea Europeană de Audit a descoperit că în România nu a fost acordată niciunui agricultor subvenția de 125 euro/ha, o plată pe agro-mediu pentru adaptarea efectelor la schimbările climatice. Plata este acordată doar fermierilor mici, care exploatează sub 10 hectare de teren. Niciun fermier român însă nu a reușit să se încadreze în condițiile de eligibilitate, atât de prost au fost concepute de autoritățile din România, în speță Ministerul Agriculturii.
Într-un raport recent, Curtea Europeană de Audit dă România exemplu negativ la capitolul cum se pierd ajutoarele pentru fermieri.
Este vorba despre Pachetul 5, Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)
PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice
•vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
•angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
•numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
•Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
•Valoarea ajutorului este de 125 de euro/hectar.
•Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
•Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.
Niciun fermier român nu a beneficiat de această plată pe suprafață de 125 de euro pe hectar! De ce? Pentru că guvernanții din România au pus niște condiții de eligibilitate imposibil de îndeplinit. Observațiile Curții de Audit îl desființează pe guvernanții români în câteva rânduri. Pachetul este prost conceput, cu cerințe de neîndeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat și nicio plată nu a fost făcută:
Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii, se spune în raportul Curții Europene de Audit, citat de cursdeguvernare.ro.
Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.
Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.
Celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte încadrate la bune practici în timp ce România are rezervat în raport locul exemplului negativ. Micii fermieri români care se zbat să supraviețuiască, se pare că, în opinia autorităților, nu au nevoie de ajutoare din moment ce ne permitem să pierdem o astfel de sumă pe hectar.