PROPUNERI pentru PLĂȚILE DIRECTE ALE FERMIERILOR!

La propunerea Ministerului Agriculturii, APPR a reprezentat România la o dezbatere la Parlamentul European pe tema : “Reforma PAC - care va fi locul porumbului”. Evenimentul a fost organizat la inițiativa MAIZE’EUROP’- CEPM (Consiliului European al Porumbului) și s-a bucurat de participarea, în panelul de discuții, a doamnei eurodeputat Angélique Delahaye (PPE, FR), membră a comisiilor specializate de mediu și, respectiv, de agricultură ale PE, “agricultor militant” asa cum s-a autodefinit domnia sa.

Poziția pe care CEPM dorește să o împărtășească cu legislativul european se constituie într-un apel ca dimensiunea de mediu a PAC să fie tratată echilibrat și proporțional în cadrul negocierilor tripartite privind reforma politicii agricole comune, negocieri ce vor avea loc în următoarea perioadă . Există numeroase evaluări că înverzirea, așa cum funcționează în actualul exercițiu financiar, s-a dovedit extrem de complex de pus in practică și nu a fost eficientă ca beneficii pentru mediu.

Prevăzută de pachetul de înverzire, diversificarea obligatorie a culturilor agricole în cadrul exploatațiilor de peste 10 ha ar trebui tratată în mod adaptat diferitelor situații și regiuni ale Europei, după cum au pledat vorbitorii din panelul de la Parlamentul UE.
APPR a reprezentant producătorii de porumb din România și a vorbit despre problemele cu care aceștia se confruntă: condiții naturale tot mai dificile pe fundalul schimbărilor climatice, după cum arată si recentul raport al Băncii Mondiale, care consideră că țara noastră este una dintre cele mai vulnerabile din Europa din această perspectivă; lipsa unor mijloace eficiente de a
combate bolile și dăunătorii specifici arealului nostru agricol, în condițiile în care principiul precauției prevalează în UE atunci când este vorba de aprobarea noilor produse și tehnologii eficiente si sigure în alte părți ale lumii (de exemplu biotehnologiile si produsele de protecția plantelor).

În privința porumbului în monocultură, APPR a arătat că acest sistem nu este o practică obișnuită în România. Totusi, există situații în care flexibilitatea de a cultiva porumb după porumb poate fi extrem de importantă. Cum țara noastră este un mare producător de semințe porumb (al doilea in UE), iar multiplicatorii au investit masiv în echipamente, în special pentru irigații, aceștia trebuie să aibă posibilitatea să-și amortizeze costurile chiar prin practicarea limitată a monoculturii, în condițiile in care legislația europeană oferă soluții variate pentru prezervarea biodiversității prin zone de interes ecologic (culturi leguminoase intercalate în cultura principală, benzi înierbate, zone agro-forestiere, etc.). O alta situație este cea din această primăvară extrem de secetoasă, cu 45-60 de zile fară precipitații in multe regiuni, în care suprafețe extinse cu soia nu au răsărit si au trebuit întoarse, porumbul fiind singura opțiune.

În privința recentei decizii a COM de a interzice utilizarea insecticidelor pe baza de substanțe neonicotinoide, am exprimat surpriza si dezamăgirea agricultorilor din România ca EFSA nu a reaprobat produsele în condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor. Aplicând mecanic principiul precauției, managerii de risc europeni preferă totdeauna cea mai simplă soluție, aceea de a elimina produsele de pe piață, dar nu există tehnologie cu risc zero absolut. Am arătat că țara noastră este o regiune endemică pentru Tanymecus spp. și că până în prezent nu există o soluție alternativă eficientă, ceea ce expune trei recolte principale ale țării (porumb, floarea soarelui si rapița) la pericolul de a fi grav afectate.

Am amintit și de faptul că, în ultimii cinci ani, tratamentul semințelor cu neonicotinoide a fost posibil în România ca urmare a măsurilor de urgență luate de Ministerul Agriculturii, iar fermierii (prin APPR) si apicultorii (Institutul de Cercetare-Dezvolatare pentru Apicultură), sprijiniți de industria de protecția plantelor (AIPROM) si de industria semințelor au conclucrat pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor.

În final, APPR si-a exprimat speranța că fermierii vor fi acceptați ca parteneri de dialog în perioada urmatoarelor 18 luni, când se vor definitiva măsurile de sprijin din noul PAC, pentru că aceștia trebuie ascultați și merită, pentru efortul lor de fiecare zi de a aduce produse sigure și ieftine pe masa a 500 de milioane de consumatori, să-și consolideze un loc de cinste în
societatea europeană.