Mehedinţi: Porumbul este compromis de secetă

În judeţ, au fost cultivate 55.038 hectare de porumb, 43.304 de grâu, 4230 de floarea-soarelui, 1700 hectare de rapiţă şi 3600 de hectare cu ovăz. Din păcate, în cea mai importantă zonă agricolă a judeţului, cea de sud, culturile de porumb sunt în mare parte compromise, din cauza unei secetei acute. Timp de două luni, au căzut doar câţiva stropi de ploaie şi porumbul este aproape compromis.

La Tâmna, de exemplu, o zonă agricolă productivă, fermierii nu vor aduna mai nimic din culturile de porumb la toamnă. „În primăvara acestui an, producţiile prezentau o garanţie. Se preconizau producţii bune, astfel încât să se acopere cheltuielile şi omul să aibă şi un beneficiu, o rentabilitate. În ultimele două luni însă, în zona noastră n-a mai plouat. La grâu, când îi trebuia o ploaie, în ultima fază, de formare a bobului, a rămas sec. Sunt parcele unde se obţin şi trei, patru sute de kilograme la hectar. La porumb e mai rău. Avem vreo 750 de hectare. A fost pus în condiţii optime, a răsărit, s-a dezvoltat, dar din lipsa apei e compromis aproape 100%”, a declarat Ion Cioară, primarul comunei Tâmna. 

Lipsa ploilor se resimte şi în gospodării
Ţăranii confirmă şi ei faptul că producţia abia le acoperă cheltuielile făcute. Aceştia sunt îngrijoraţi de situaţia în care nu vor recolta nici măcar ce au însămânţat. „Porumbul ăsta nu se mai face chiar dacă mai plouă. Pe aici n-a plouat de luni de zile şi-a bătut vântul încontinuu. Nici dacă bunul Dumnezeu ne mai dă o ploaie, el nu-şi mai revine. E compromis sută la sută. Am îngropat banii de pomană. Ţăranii o duc foarte greu în această comună, pentru că nu le merge agricultura. Nu e subvenţionată încă bine de stat, iar noi cu banii pe care-i câştigăm nu ne permitem să facem irigaţii”, a spus Dinu Tălăpan, din comună.

La Boceni, situaţia este şi mai grea, pentru că localnicii cară apă cu butoaiele de la kilometri întregi depărtare. „La porumb, n-avem nicio speranţă, din cauza secetei. Noi n-avem apă să bem, darmite să udăm terenurile. Am săpat acum să facem o fântână. Ca să avem unde să adăpăm vitele. N-a plouat de prin aprilie. Nici vitele nu mai au ce mânca pe câmp”, a spus Constantin Tănăsescu.
Cum în localitate, e doar o fântână din care se alimentează aproximativ 150 de familii, pentru animale este folosită apa din râul care traversează localitatea.

Specialiştii din agricultură susţin că ar mai fi totuşi o speranţă. Fermierii care au lucrat terenurile după tehnologie nu vor pierde chiar tot. Este nevoie însă de multă apă.
sursa: adevarul.ro