NORMELE care EXCLUD FERMIERII de pe LISTA de PLATĂ APIA!

Ecocondiţionalitatea cuprinde cerinţele legale în materie de gestionare - (SMR-urile) și standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (GAEC-urile).

Dintre cerințele și condiţiile urmărite de inspectorii APIA amintim:

SMR 1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitriţi proveniţi din surse agricole
GAEC 3 – Protecţia apelor subterane împotriva poluării.

Obiectivul cerinţei SMR 1 îl constituie prevenirea şi reducerea poluării directe sau indirecte a apelor cu nitraţii care provin din agricultură, pentru a proteja sănătatea umană, resursele vii, ecosistemele acvatice şi pentru a garanta alte utilizări legitime ale apelor.

Sursele de poluare sunt:

- Dejecţii animale semilichide şi lichide;
- Gunoi de grajd sub formă solidă;
- Efluenţi din silozuri;
- Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate;
- Scurgeri din depozite de îngrăşăminte minerale şi organice.
- Îngrăşămintele - sursă potenţială de poluare a apei şi solului

Cerinţe obligatorii pentru fermieri:

În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii:

1. să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii special amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
2. este necesar ca depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd să se facă în platforme special amenajate;
3. să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
4. să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol.

5. în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole.
6. să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole
7. să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
8. să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
9. să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor.

Fermierii trebuie să prezinte următoarele:

- documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu suprafaţa fermei pe categorii de folosinţă;
- documentele privind descrierea şeptelului fermei (pe specii şi categorii de producţie) identificarea şi înregistrarea acestuia, registrele de evidenţă a efectivelor, sistemul de creştere;
- documentele privind cantităţile maxime de îngrăşăminte cu azot care pot fi aplicate
- documentele privind cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate pe terenul agricol, precum şi a celor livrate/achiziţionate, data livrării/achiziţiei, numele şi adresa destinatarului/furnizorului;

Verificarea Planului de fertilizare se certifică de către inspectorul de teren care efectuează controlul prin semnătură şi se înscrie data efectuării controlului.

Nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate de către fermieri impune aplicarea unor sanctiuni prin reducerea plăţilor sau excluderea totală de la plată a schemelor şi măsurilor accesate de fermieri în cursul anului calendaristic,

GAEC 3 – Protecţia apelor subterane împotriva poluării

Este interzisă poluarea apelor subterane prin deversarea directă sau prin descărcarea pe teren şi infiltrarea în sol a produselor ce conţin substanţe periculoase utilizate în agricultură”

Obiectivul acestui standard este protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase.

Substanţele periculoase utilizate în agricultură se regăsesc în conţinutul următoarelor produse/grupe de produse: biocide şi produse de protecţie a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide), regulatori de creştere, produse de uz veterinar (medicamente, substanţe antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianţi, produse derivate), azotaţii şi fosfaţii din îngrăşăminte şi alte produse utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi decontaminare în fermă;

Fermierii au obligaţia să respecte normele tehnice privind depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor ce conţin substanţe periculoase, astfel cum sunt prevăzute de legislația specifică în domeniul gestionării substanțelor periculoase și a produselor de protecție a plantelor utilizate în agricultură.

Nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate de către fermieri impune aplicarea unor sanctiuni prin reducerea plăţilor sau excluderea totală de la plată a schemelor şi măsurilor accesate de fermieri în cursul anului calendaristic,

Sancţiunile administrative aplicate sunt proporţionale, se aplică în trepte, în funcţie de gravitatea, amploarea, durata şi caracterul repetitiv al neconformităţii identificate,

Neconformitățile constatate ca urmare a neglijenţei unui solicitant al plăților directe pot fi sancționate cu reducerea de 3% și poate să se mărească până la 100 % din cuantumul total al plăţilor din anul de plată.

(Sursa Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură)