Abonamentul anual pentru irigaţii ar scuti fermierii care irigă de costuri foarte mari pe care le au în prezent, a explicat Florin Barbu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în şedinţa Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, din 29 iunie 2015. Acesta a mai spus că, deşi este secetă, numai 100.000 ha au fost irigate până în prezent, din 330.000 ha contractate, şi 823.000 ha efectiv pregătite pentru irigat, iar cauza ar fi starea defectuoasă a infrastructurii secundare de irigaţii.
Şeful ANIF a explicat modificările solicitate de MADR şi ANIF pentru OUG 79/2013 privind Legea îmbunătăţirilor Funciare, dar care nu au fost aprobate în şedinţa Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi urmează să mai fie tranşate în toamnă.
„Am solicitat anumite modificări care vizau introducerea unui abonament anual de 20 de lei pe hectar la irigaţii şi de 25 de lei pe hectar la desecare gravitaţională în fiecare amenenajare de irigaţii viabile de utilitate publică şi astfel s-ar elimina tariful anual pe care asociaţiile trebuie să îl plătească către ANIF, iar toate reparaţiile nu se vor mai face din tariful anual, ci din bugetul ANIF. De asemenea, pe lângă acest abonament era important să treacă în comisia parlamentară şi modificarea prin care toate costurile cu energia electrică, nu doar cele pe situaţii de urgenţă, ci tot ce înseamnă evacuarea apei din canalele de desecare, să fie suportate de agenţie, adică societăţile comerciale să nu mai plătească nici un ban. De exemplu, sunt societăţi comerciale care plătesc la o mie de hectare, pentru evacuarea apei, undeva la 2-3 miliarde de lei vechi, ori în cazul unui abonament, la 1.000 de hectare ori 25 de lei pe hectar la desecare, costurile sunt la 250 de milioane de lei vechi pe an. Practic, toţi plătesc acest abonament anual şi nu mai trebuie să plătescă nimic la evacuarea apei sau la irigaţii”, a explicat directorul general al ANIF, citat de Agerpres.
ANIF nu vrea să treacă la infrastructura secundară de irigaţii la OUAI-uri
În Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor au fost dezbateri aprinse şi în ceea ce priveşte predarea în folosinţă a infrastructurii secundare de irigaţii pe o perioadă de 10 ani şi abia ulterior în proprietate, o măsură solicitată tot de MADR.
„Înainte, OAIU-urile primeau infrastructura secundară de irigaţii în proprietate, dar am luat decizia să le dăm doar în folosinţă. Am transferat către 345 de OAIU-uri înfiinţate 1000 de staţii, din care la momentul de faţă mai sunt funcţionale doar 110 -120, iar restul sunt nefuncţionale. De acea am decis să nu mai dăm în proprietate aceste staţii, ci să le dăm cu dreptul de folosinţă, dar prin care pot să şi acceseze noile fonduri din PNDR. După 10 ani au dreptul la proprietate, dar în aceşti 10 ani trebuie să fie sub supravegherea Agenţiei şi a ministerului. Noi vrem ca domeniul public să nu mai fie dat nici în folosinţă, ci să rămână în subordinea Agenţiei. Până acum am avut 124 de proiecte depuse pe vechiul PNDR pe infrastructura secundară de irigaţii şi de acum, pe noul PNDR, există posibilitatea pentru încă 500 de organizaţii să depună proiecte a câte un milion de euro fiecare", a mai spus Barbu.
Numai 100.000 ha irigate până în prezent, din 330.000 contractate
Şeful ANIF crede că nu preţul este motivul pentru care fermierii şi organizaţiile utilizatorilor de apă au renunţat la irigaţii, deşi în multe zone din ţară s-a instalat seceta pedologică, ci lipsa reabilitării staţiilor de pompare.
„Am analizat situaţia, am fost pe teren şi staţiile de pompare predate oraganizaţiilor sunt nereabilitate, pentru că organizaţiile aşteaptă fondurile pe noul PNDR, unde sunt disponibile în jur de 500 de milioane de euro. Pe lângă aceste staţii de pompare mai avem o problemă: federaţiile şi organizaţiile udătorilor de apă trebuie să deţină acele echipamente, pe care nu le deţin la momentul de faţă”, a explicat Barbu.
Doar 100.000 de hectare au fost irigate în acest an până în prezent, deşi suprafaţa contractată este de 330.000 de hectare, a mai declarat Florin Barbu, la finalul şedinţei din Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor.
„În prezent sunt viabile pentru irigaţii în acest an 1,5 milioane de hectare, din care 823.000 de hectare sunt efectiv pregătite pentru irigat, dar în momentul de faţă am avut solicitări şi am irigat doar pe 100.000 de hectare, deşi avem contractate 330.000 de hectare. Prima umplere a canalelor s-a făcut de către ANIF şi a fost suportată din bugetul Agenţiei. Canalele pe infrastructura principală, pe 823.000 de hectare, au fost pline şi cred că putea să irige toată lumea”, a spus şeful ANIF, citat de Agerpres.
ANIF a cumpărat energie electrică de pe bursă cu 154 lei/MWh, pentru tot anul 2015
Acesta a precizat că ANIF a reuşit să cumpere în acest an energie electrică de pe bursă, de la BRM, la cel mai mic preţ de pe piaţă, de 154 lei/MWh, cu 35% mai mic faţă de anul 2013 şi că ANIF a cumpărat o cantitate de 90.000 MWh, suficientă pentru anul 2015. ANIF a fost acreditată din 2 august 2013 să cumpere energie de pe bursă, după ce MADR a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) licenţă de furnizare de energie pentru ANIF, în vederea achiziţionării energiei necesare irigaţiilor la preţuri mai mici.