În judeţul de la Dunăre, pentru mulţi fermieri, rapiţa de toamnă este o cultură pierdută. Odată cu desprimăvărarea, ei se gândesc să o întoarcă.
Eduard Tudorache este unul dintre aceştia. Producătorul agricol cultivă o suprafaţă de 2.000 de hectare de teren pe raza a patru comune. „Am în cultură 530 ha de rapiţă de toamnă. Sunt îngrijorat pentru că nu a apucat să răsară, e o cultură compromisă pe toată suprafaţa cultivată. Cred că o pierdem. Aşteptăm să se desprimăvăreze să vedem dacă putem face ceva cu această cultură; dacă nu, va trebui s-o întoarcem”, şi-a exprimat regretul Eduard Tudorache.
Rapiţa a fost semănată destul de târziu şi în condiţii total neprielnice. Alte cheltuieli, un efort financiar irosit care va atârna greu în balanţa profitului.
În schimb, lucrurile stau ceva mai bine cu cerealele păioase. Grâul ocupă o suprafaţă de 650 ha, a fost semănat în epoca optimă şi este răsărit şi înfrăţit, iar orzul cultivat pe 260 de hectare se află într-un stadiu vegetativ normal.
Seminţele nu au germinat
Inginerul Doru Gherghi, de la Societatea Agricolă „Petru Rareş” din comuna Cuca, are în administrare 2.500 hectare. În toamnă, a semănat 360 ha de rapiţă şi 1.200 ha de grâu. „Am semănat rapiţa la jumătatea lunii septembrie, aproape de epoca optimă, într-o secetă extrordinar de mare. Ca dovadă, la momentul acesta, în câmp nu avem nimic răsărit. A fost o iarnă foarte bună, dar din păcate seminţele de rapiţă nu au germinat cum trebuie. Va fi întoarsă sută la sută, în primăvară. Vom pune muştar, coriandru, iar o altă parte din suprafaţă o vom însămânţa cu floarea-soarelui”, ne-a declarat fermierul.
Citeşte detalii privind starea culturii de rapiţă în revista Ferma, ediţia 1 – 15 martie 2015!