Regenerarea pădurilor este una din activităţile prioritare ale Direcţiei Silvice Galaţi. Extinderea suprafeţei pădurilor se face prin: regenerarea tuturor suprafeţelor de pădure de pe care s-a recoltat masă lemnoasă, împădurirea terenurilor fără vegetaţie forestieră, reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de degradare, creearea de perdele forestiere etc.
Crearea de noi păduri capătă o pondere cât mai mare, efectele de protecţie, biodiversitate şi chiar recreere, devenind în astfel de cazuri prioritate.
Direcţia Silvică Galaţi sprijină sub raport tehnic şi cu material biologic (contracost) activitatea de regenerarea pădurilor din sectorul privat, precum şi de împădurire a unor terenuri degradate inapte pentru folosinţe agricole.
Prin trei pepiniere se asigură materialul săditor
„În decursul anului, Direcţia Silvică Galaţi parcurge cu lucrări de regenerare o suprafaţă de peste 472 ha în fondul forestier de stat aflat în administrare, din care 356 ha regenerări naturale şi 116 ha regenerări artificiale (împăduriri). Materialul săditor (puieţii forestieri) necesar lucrărilor de regenerare este produs în cele trei pepiniere ale noastre, respectiv prin repartiţie de la pepinierele altor direcţii silvice, conform centralizării R.N.P.- Romsilva”, a declarat drd. ing Valentin Hahuie, directorul Direcţiei Silvce Galaţi, la recenta şedinţă a Colegiului prefectural.
În pepinierele silvice se cultivă următoarele specii: plop euramerican, plop alb, salcie albă, gorun, stejar, frasin, salcâm, glădiţă, arţar, mălin, măr şi păr pădureţ, sălcioară, măceş, porumbar şi alte specii de ajutor.
Terenurile gălăţene şi factorii ecologici limitativi
Terenurile din zona judeţului Galaţi sunt caracterizate şi prin factori ecologici extrem limitativi: deficit puternic de apă în sol în perioada de vegetatie, versanţi lungi neuniformi ondulaţi cu grad ridicat de frământare, insolaţie, evapotranspiratie excesivă, expoziţie însorită, pantă ridicată, sol lipsit în cea mai mare parte de humus.
Formele de relief caracteristice acestor terenuri, combinate cu elemente de climă: precipitaţii atmosferice de tip torenţial în perioada de vară, vânt, temperatură şi de substratul petrografic format ca loess şi nisipuri, favorizează în mod continuu procesul de eroziune de suprafaţă şi de adâncime.