DISCUȚII LA NIVEL ÎNALT! Fermierii români ar avea puține șanse să încaseze o subvenție pe suprafață egală cu cea plătită fermierilor din statele vechi membre UE. Secretarul de stat din Ministerul Agriculturi, Alexandru Potor, a declarat că Olanda se opune cu putere nivelării plăților directe, invocînd diferențele la prețurile terenurilor agricole, inputuri agricole între un stat membru și altul.
Pe 29 ianuarie 2018, s-a desfășurat, la Bruxelles, Consiliul European AGRIFISH. Reprezentanții statelor membre UE au discutat cu comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, ce se va întâmpla cu plățile directe pentru fermieri. România, reprezentată de secretarul de stat MADR, Alexandru Potor, și-a susținut încă o dată poziția: menținerea plăților directe pentru fermieri, egalizarea acestor plăți, adică un fermier român să încaseze o subvenție pe suprafață, de exemplu, în același cuantum plătit unui fermier din statele vechi membre UE. România nu este de acord cu plafonarea plăților directe și a respins ideea cofinanțării din surse naționale a sumelor plătite pe suprafața agricolă.
În cadrul înaltului for european am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanțate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacție faptul că mai multe state membre împărtășesc poziția noastră (în special privind nevoia atingerii convergenței externe a plăților pentru fermieri). Cu toate acestea am asistat și la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăților directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o țară la alta în ceea ce privește costul input-urilor, prețul terenurilor și al forței de muncă, a precizat secretarul de stat Alexandru Potor, într-un comunicat transmis de MADR pentru AGROINFO.
Dezbaterile cele mai intense s-au desfășurat pe marginea Comunicării Comisiei UE privitoare la viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisarul European Phil Hogan a ținut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaționalizare a PAC și creșterea birocrației, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naționale Strategice ca precondiție pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.
Comisarul Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situației piețelor agricole. Ministrul bulgar al Agriculturii – Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienților să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile – zahăr, lapte și carne de porc.
Am atras atenția asupra situației dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor și influențele negative pe care le suportă fermierii noștri. În mod special, ultimele informații asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în Vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situație și, împreună, să încercăm găsirea unor soluții pentru susținerea acestui domeniu la nivel european, mai spune Potor.
Sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după șocurile anilor trecuți dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriașe de stocuri de lapte praf degresat (aproximativ 380.000 tone). Acestea pot dezechilibra piața și în aceste condiții România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor.
Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunității derulării unor studii și teme de cercetare în vederea prevenirii și controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană.
Bulgaria a prezentat statelor membre prioritățile pe care le va susține pe perioada Președinției. Modernizarea și simplificarea PAC după 2020, urmărirea situației piețelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce privește propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziției în ceea ce privește regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda președinției bulgare.