Aproape 40 de hectare au fost cultivate cu tutun în acest an în judeţul Timiş, în parteneriat cu firme din Ungaria, care asigură sămânţa şi tehnologia necesară culturii.
„Sunt câteva persoane particulare care au început, acum, să planteze tutun cu material de la parteneri din Ungaria, pe suprafeţe concentrate de câte 1-2 hectare. Suprafaţa totală cultivată este de până la 40 de hectare. Ei le dau sămânţa şi tehnologia necesară”, a declarat Viorel Solomie, consilier în cadrul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş.
Înainte de 1990, în jur de 8.000 ha cu tutun din cele mai bune soiuri, Kent şi Burley, erau pe rod în multe zone ale Banatului de câmpie (Biled, Grabaţ, Şandra) şi luau calea exportului spre Marea Britanie. Se mai cultivau soiurile superioare de tutun Virginia sau cel autohton, tutunul galben de Banat, cu frunze mari, netede, foarte productiv.
Tutunul - o cultură profitabilă, dar fără piaţă de desfacere
DADR Timiş nu mai este interesată să reia aceste culturi, deşi recunoaşte că sunt profitabile. Singura dificultate pare să fie identificarea beneficiarilor.
„Producţia uscată de tutun este de 1-1,5 tone la hectar, din care se pot obţine în jur de 2.000 de euro. Este una dintre cele mai profitabile culturi, nu este o plantă pretenţioasă, dar este mai laborioasă”, a adăugat Solomie.
Tutunul bănăţean reprezenta materia primă pentru una dintre cele mai mari fabrici de ţigarete din ţară, cea din Timişoara, care a fost închisă în 2003, fapt care a atras, după sine, renunţarea totală la cultivarea tutunului în zonă. La finele anului 2000, fabrica lucra pe profit de 17 miliarde de lei vechi, având de încasat facturi şi creanţe de 16 miliarde de lei vechi, iar valoarea totală a patrimoniului fabricii era de 243 de miliarde de lei vechi. (sursa: Agerpres)