Tehnici avansate de editare a genomului au fost folosite pentru a crea o tulpina de grâu rezistentă la făinare, un agent patogen fungicid care provoacă mari pierderi fermierilor din întreaga lume.
Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii de la Academia Chineză de Știinţe au şters anumite gene care codifică proteinele responsabile pentru reprimarea protecţiei împotriva mucegaiului. Cercetările promit să obţină o varietate de grâu mai rezistentă la această boală, care de obicei este controlată prin aplicarea de fungicide. Ele reprezintă, de asemenea, o realizare importantă în utilizarea instrumentelor de editare a genomului pentru a manipula culturile alimentare fără a introduce gene străine - ceea ce constituie principalul argument al celor care se opun culturilor modificate genetic.
Ştergerea genelor este deosebit de greu de realizat la grâu, deoarece planta dispune de trei genomuri aproape identice, ceea ce înseamnă că orice modificare trebuie efectuată extrem de precis. Utilizând instrumente de editare genetică precum Talens şi CRISPR, cercetătorii chinezi au putut să facă asta fără a schimba nimic altceva sau fără adăugarea de gene de la alte organisme.
„Aceasta este o tehnologie non-transgenică, deoarece rezultatul final nu este difert de o mutaţie naturală”, susţine Xing-Wang Deng, care conduce un centru comun de cercetare genetică moleculară a plantelor şi biotehnologie agricolă la Universităţile Beijing şi Yale.
Momentan, nu există soiuri de grâu modificat genetic exploatate în scop comercial. Deşi există o cerere puternică din partea fermierilor pentru astfel de tulpini, grâul transgenic rămâne un subiect controversat.
În timp ce a crescut foarte mult investiţiile în cercetarea biotehnologică, inclusiv pentru culturile modificate genetic, guvernul chinez nu a aprobat de mai bine de un an noi studii de teren cu plante modificate genetic, încercând astfel să calmeze interesul public.